Au marcat: Alexandru (min. 17), I. Gheorghe (27 şi 370, Poşircă (57 din 11 m), respectiv Albu (38), Stoica
(83), Dobre (89 din 11 m).
Meciul s-a disputat la Valea Voievozilor.
Voinţa: Gătej – Poşircă, Ciubotaru, Priceputu (cpt.), Brojboiu, Păturică, Alexandru, Crăciun, I. Gheorghe, Croitoru, Ciomârtan. Au mai jucat: Dumitrescu – Paic, Gogu,Sugeac, Drăgan, Neaţă, Lujerdean, Şerban, Oc. Popa. Antrenor – Dinu „Piciu” Ionaşcu.
Olimpia: Ristoiu – C. Stoica, Petre, M. Stoica, Oprea, Baciu, Dobre (cpt.), Albu, Andrei, Ionescu, I. Stan. Au mai evoluat: Neagu, L. Stan. Antrenor Marin Ion.
Profitând de vremea frumoasă şi prielnică de afară, cu valori termice de + 7-8 grade Celsius, combatanţii din cele două echipe s-au confruntat într-un amical plăcut din toate punctele de vedere.
Băieţii lui Dinu „Piciu” lonaşcu au început în forţă meciul şi, în minutul 37, conduceau cu 3-0, prin reuşitele lui Alexandru (17) şi Gheorghe (27 şi 37). Cu orgoliul rănit, oaspeţii au redus din diferenţă prin golul marcat de Albu (38), care a stabilit şi scorul pauzei, 3-1.
în repriza secundă, amfitrionii au fost tot în ofensivă şi Poşircă a făcut 4-1, după ce a finalizat un penalty (57).
La acest scor, „Piciu” a introdus în teren, din minutul 61, nu mai puţin de nouă jucători de rezervă: Dumitrescu, Paic, Gogu, Sugeac, Drăgan, Neaţă, Lujerdean, Şerban, Oc. Popa.
Pe final de meci, vizitatorii au fost mai ofensivi şi au micşorat dei diferenţă prin Stoica (83) şi Dobre (89 din 11 m). Astfel, scorul final a fost 4-3 pentru formaţia din Valea Voievozilor.
S-au remarcat: Ciubotaru, Priceputu, Păturică, I. Gheorghe, Poşircă, Ciomârtan (Voinţa Valea Voievozilor), Ristoiu, Baciu, Dobre, Albu (Olimpia Mărceşti).
Terenul din Valea Voievozilor s-a prezentat în condiţii bune, iar la meci au asistat peste 30 de spectatori.
Meci amical Voinţa Valea Voievozilor – Olimpia Mărceşti 4-3 (3-1). Un amical reuşit
F.C. Municipal Târgovişte. În careul mare s-a născut fotbalul
În acest moment, antrenorul Municipalului, Gigi Manea, se bazează pe următorul lot de jucători: Zegheru, Bărboiu I. Constantin, Daia, Anghel, Cernea, Enescu, Gâldău, Penescu, Grigore, Lungeanu, I. Neculae, Mândru, Banu, Dragnea, Timofte, Popa, Tudorache. Un lot tânăr, cu media de vârstă în jur de 21 de ani.
Cu un Timofte valorificat la maxim, atacul Municipalului se poate revigora şi deveni productiv. Dacă Adi Gâldău va fi inspirat şi energic, mijlocul terenului va ţine ritmul, iar Grigore va avea baloane cu care să inunde careul advers. Enescu poate fi o piesă importantă în angrenajul echipei antrenate de Gigi Manea. Poate crea superioritate în atac. Cele trei piese de bază din sistemul Municipalului pot da cursivitate jocului şi profunzime atacului. Işi mai poate etala decent multitudinea de idei şi mijloace şi Silviu Mândru, un jucător talentat, care, în ediţia trecută din Onoare Nord, a marcat pentru F.C.M. 4 Târgovişte nu mai puţin decât 36 de goluri. Ar trebui să joace cu mai multă lejeritate şi să lase tracul la vestiare. Apoi, jucători ca Lungeanu, I. Neculae, Tudorache, Daia ar trebui deprinşi să nu mai ceară mult şi să dea puţin. Se aşteaptă mult mai mult de la Penescu, care nu s-a regăsit în ultima perioadă, mai bine zis, în tot sezonul de toamnă. Ajunşi titulari, I. Constantin, Dragnea, Popa, Banu, Anghel au avut un sentiment de automulţumire şi au căzut pradă propriei relaxări. N-au mai trăit fotbalul la maxim.
In multe faze, pe „tunarii” târgovişteni i-a ţinut în joc portarul Zegheru, cu paradele de senzaţie. Dar şi la poarta adversă, Dragnea, Popa, Negotei, Timofte, Penescu, Gâldău au refuzat cu abstinenţă să mişte plasa porţii adverse şi să modifice tabela de marcaj. De parcă mingea era radioactivă.
Antrenorul Gigi Manea (din etapa a 5-a) a reuşit, prin elevii săi, să impună jocului mai multă viteză şi abilitate tehnică. Mai mult, s-au adus în careul advers multe baloane şi jucători. Când aceste atribute, viteză şi abilitate tehnică au dispărut, atacurile Municipalului au fost sortite eşecului, iar echipa a devenit vulnerabilă şi şovăielnică.
In această iarnă vor veni în probe la echipa de pe malul drept al lalomiţei: Coman (Urban Titu), Blas (PAS Pucioasa), Codroiu (Atletic Fieni), Tudose şi Neagu (ambii de la Utchim Găeşti). Vor fi şi alţi jucători la antrenamentele Municipalului, iar tehnicianul Gigi Manea va trebui să facă selecţia. Dar trebuie să ţină cont că au plecat doi fundaşi centrali, Marinescu şi Trică, şi că n-are jucători de talie şi atacant de gura porţii şi careu. Şi acolo, în careul mare, s-a născut fotbalul. Acolo se poate câştiga un meci sau se poate pierde.
In tur, în această parte a terenului, marcajul şi finalizarea n-au fost nici pe departe corespunzătoare. La categoria jucători de talie (peste 1,85 m) antrenorul îi are doar pe Zegheru, Gâldău şi Timofte. Mai acum 2-3 ani, la Municipal jucătorii înalţi (peste 1,85 m) erau: Zegheru, Bârsănel, Reginaldo, Leţu, Gâldău, Negoescu, Zgâmbău. Apoi, alţii ca Anton, Cherchez, Petculescu, R. Filip, Săndulescu, Guţă, aveau în jur de 1,80 m.
Intr-o lume fotbalistică în care din ce în ce mai mult îşi fac loc rigorile tactice şi duelurile fizice, este nevoie de jucători riguroşi şi înalţi. Altfel, munceşti mult să surmenezi dezechilibrul fizic.
Echipa lui Ghiorghi Zotic va relua antrenamentele pe 4 februarie 2013, când este prevăzută reunirea lotului. In planul de lucru al lui Gigi Manea figurează: readaptatea la efort, antrenamentele din ce în ce mai intense, cantonament centralizat, 8-9 meciuri amicale, vizită medicală, pregătirea turului de campionat.
Jandarmii, intr-o continua Perfecţionare. Batalionul 1 din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti s-a pregătit la Ochiuri
Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, structură cu vocaţie internaţională, cu specific în domeniul ordinii publice, constituie una din axele dispozitivului de pregătire, coerent şi perfect adaptat exigenţelor unei mari instituţii cu un nivel ridicat de profesionalism, însărcinată cu protecţia cetăţeanului şi garantă a continuităţii activităţii statului în toate circumstanţele. Acest Centru, dispus în localitatea dâmboviţeană Ochiuri, are două valenţe în domeniul pregătirii: – antrenament în domeniul Asigurării şi Restabilirii Ordinii Publice, în principal prin intermediul stagiilor de pregătire şi perfecţionare periodică a subunităţilor mobile de jandarmi, şi pregătirea şi perfecţionarea în domeniul Intervenţiei Profesionale a cadrelor provenind din toate structurile Jandarmeriei Române. În acest context, Centrul de la Ochiuri contribuie permanent la realizarea unei jandarmerii moderne şi eficiente printr-un proces de pregătire coerent şi adaptat actualelor cerinţe prin organizarea şi desfăşurarea la cele mai înalte standarde a stagiilor cu subunităţile din Jandarmeria Română. Săptămâna trecută, în cadrul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri s-a desfăşurat stagiul de pregătire cu personalul militar din detaşamente aparţinând Batalionului 1 din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Obiectivul stagiului l-a constituit antrenarea subunităţilor de jandarmi, de a acţiona unitar, legal şi eficient în raport cu apariţia şi evoluţia ameninţărilor la adresa ordinii publice, pentru dezvoltarea capacităţii operative, perfecţionarea cooperării între acestea şi realizarea efortului generalizat necesar îndeplinirii cu profesionalism şi competenţă a misiunilor şi sarcinilor de serviciu. Temele cuprinse în programul de pregătire au fost centrate pe dominantele Asigurarea şi Restabilirea Ordinii Publice (A.R.O.P.) şi Intervenţia Profesională (I.P.). Acestea au avut un caracter practic aplicativ şi s-au desfăşurat în baza de pregătire a centrului şi zonele adiacente, unde s-au executat mai multe exerciţii complexe privind acţiunea subunităţilor de jandarmi pentru rezolvarea unor situaţii de criză cu ocazia unor manifestări cu public numeros, urmărindu-se optimizarea modului de acţiu pentru asigurarea, respec restabilirea ordinii publice, co form principiului gradualită folosirii forţei.
Fabrica de LCD-uri de la Dărmănesti. O mare păcăleala
Incredibil, dar adevărat. Fabrica de LCD-uri de la Dărmăneşti, un fâs de 180 de milioane de euro. Chinezii au anunţat autorităţile judeţene că nu au finanţare pentru acest proiect. Cu vreo doi ani în urmă, autorităţile judeţene de la acea vreme se lăudau că, în scurt timp, comuna Dărmăneşti va deveni o capitală a electronicelor. Mai clar, pe la tot pasul se vorbea şi se scria că grupul chinez va construi la Dărmăneşti o fabrică de producţie a televizoarelor LCD, LED şi 3D, laptopuri, monitoare de calculator, touch-screen, sisteme de navigaţie auto şi rame foto digitale. La acel moment, Primăria Dărmăneşti a concesionat pentru 49 de ani terenul pe care urma să se ridice unitatea de producţie. Toată lumea spunea că investiţia se ridica undeva la 180 de milioane de euro şi tot atunci se spunea că se vor crea 2.251 de locuri de muncă. S-a făcut şi recrutarea viitorilor angajaţi, prin organizarea unui târg de joburi chiar la Dărmăneşti. Se spunea că, undeva prin luna mai a anului 2012, va începe producţia, însă, iată, suntem în luna ianuarie a anului 2013 şi am avut neplăcuta surpriză să aflăm de la noua conducere a CJ Dâmboviţa că aşa-zisa fabrică de electronice de la Dărmăneşti a fost decât o poveste de poveste. Pentru a fi sigur că cea mai mare parte a viitorilor angajaţi va proveni din comună, primarul a obţinut fonduri de la Banca Europeană pentru Investiţii, prin Ministerul Educaţiei, şi a construit un liceu modern, care nici astăzi nu şi-a deschis porţile. Clădirea se află la câţiva paşi de locul în care trebuia să se ridice falnic aşa-zisa fabrică de electronice: „Legat de Dărmăneşti, acea poveste e chiar o poveste. A fost o minciună sfruntată derulată de cei din Partidul Democrat Liberal. Singurul lucru pe care l-am primit eu este o plângere a unui cetăţean turc,care era asociat cu un altul şi care pretindea că aduce firma Panda din China să facă acea investiţie, cetăţean turc care pretinde că a fost escrocat de diverse persoane din judeţ sau de asociatul lui, tot de naţionalitate turcă. Am îndreptat-o spre Poliţia Judeţului Dâmboviţa şi se fac cercetări în această cauză. A venit, la un moment dat, o domnişoară pe-aici, să-mi spună că există interes, dar ar fi interes dac-ar face statul român o fabrică să le-o dea chinezilor, ceea ce este exclus. S-a făcut şi un liceu tehnologic, special pentru forţa de muncă… este făcut inutil, nu-i nici terminat. Ne arată acel liceu un mod aberant în care s-au cheltuit puţinele resurse ale statului român în domeniul învăţământului. În timp ce învăţăm, încă, în tot felul de spaţii improvizate sau după trei schimburi în unele localităţi, banii aceia în liceul de la Dărmăneşti s-au cheltuit absolut degeaba, inutil. Clădirea aceea nu poate avea niciodată elevi, pentru că nu sunt”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
4.000 de lei, o sumă prea mare pentru chirie!
În opinia deputatului PDL de Târgovişte, Florin Popescu, suma de „4.000 de lei pe lună este mult prea mare pentru o cazare decentă”. Acesta a fost de părere că nu astfel de subiecte trebuie să-i preocupe pe parlamentari, la începutul unui an care va fi „foarte greu din punct de vedere economic”. Florin Popescu a atras atenţia asupra situaţiei dificile în care au ajuns mulţi agenţi economici, ceea ce a condus la închidera de locuri de muncă şi creşterea ratei şomajului.
IMUNITATE SAU INCOMPATIBILITATE POLITICĂ?
Imunitatea parlamentarilor, o altă regulă, de fapt nedemocratică, abuzivă, post revoluţionară, după modelul de dinainte de 1989: politicienii, fiindcă în realitate asta erau cei care stăteau anesteziaţi politic, în scaunele Marii Adunări Naţionale, deci politicienii de atunci erau intangibili, nu erau traşi la răspundere de nimeni, cu excepţia lui Nicolae Ceauşescu, care, de fapt, nu-i trăgea la răspundere, îi executa de le săreau capacele. Acum, fiecare parlamentar, la modul „sfios”-viclean, îşi face de cap, protejat de gruparea politică din care face parte, desigur sub blânda şi îngăduitoarea ei protecţie.
Dar să revenim: liderul PNL şi preşedinte al Senatului, Crin Antonescu, a declarat că PNL „nu este implicat cu nimic în chestiunea” modificării prevederile privind imunitatea din statutului parlamentarilor, aflând de acest proiect „de la televizor”: „PNL nu e cu nimic implicat în chestiunea asta: Discuţia despre modificarea statutului nu avea alt rost decât de a face ajustările privind cheltuielile bugetare. Pentru asta s-a format acea Comisie. De ce această Comisie s-a apucat să discute delicatul articol privitor la imunitate, eu nu ştiu. Nu e în niciun fel o acţiune a PNL, nu susţin. Nu cred că e vorba de superimunitate, ci de o complicaţie inutilă ce sporeşte neper-mis gradul de neîncredere privind parlamentarii. Eu am auzit de această chestiune, uitându-mă mai puţin la TV decât o fac de obicei, am văzut că se discuta un document pe care nu-l asuma nimeni, nu am luat-o în serios. După aceea, am văzut că e consultat chiar şi dl. Băsescu în această chestiune, pe care ulterior d-nul Zgonea mi l-a explicat, avea o anumită noimă, dar nu mie trebuia să-mi explice, ci opiniei publice, cred că trebuia oricum să renunţe la chestiunea asta.
Oricum, problema imunităţii parlamentarilor nu putea să-l lase indiferent pe fostul prim-ministru, Adrian Năstase, ce a scris pe blogul său că, sub guvernarea sa, a fost eliminată super-imunitatea parlamentarilor: „Ştiu că sunt mulţi ani de atunci. 10 ani! Cert este că, în 2003, când a fost revizuită Constituţia – sub «guvernarea Năstase» – a fost eliminată super-imunitatea parlamentarilor, în sensul că ei pot fi urmăriţi penal şi pot fi trimişi în instanţă. Singura super-imuni-tate care a rămas este cea a preşedintelui Republicii – cea de care se bucură Traian Băsescu, el neputând fi urmărit penal pe perioada mandatului său”.
Uimire prezidenţială
Dar uimirea a fost şi reacţia preşedintelui Traian Băsescu care nu a primit niciun proiect de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor fiind surprins că acest lucru s-ar putea întâmpla, deoarece nu are atribuţii în acest sens, ca preşedinte, însă atenţionat: consolidarea imunităţii parlamentare în raport cu încălcarea legii, ar fi o gravă eroare. De asemenea, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, declarase că nu înţelege de ce au fost trimise Preşedinţiei, Parchetului şi ANI propunerile de modificare a statutului parlamentarilor. „Domnul preşedinte Traian Băsescu nu a primit niciun proiect de modificare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ar fi surpins ca acest lucru să se întâmple, având în vedere că nu are atribuţii legale în acest sens. Totodată, domnul preşedinte Traian Băsescu atenţionează că o consolidare a imunităţii parlamentare în raport cu încalcarea legii ar fi o gravă eroare”, s-a precizat în declaraţia purtatorului de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, dată publicităţii vinerea trecută.
Desigur, unora evenimentul a făcut să le crească tensiunea sau glicemia. Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor fusese trimis la Preşedintie, Guvern, ANI şi Parchet, pentru ca aceste instituţii să exprime un punct de vedere sau să-l amendeze, au precizat imdiat, tot vineri, surse din conducerea Camerei Deputaţilor. Sursele citate au arătat că pe modificările privind imunitatea şi conflictul de interese, vor avea loc discuţii între consilieri de la Parchet şi reprezentanţii parlamentarilor. Potrivit surselor meţionate, conducerea Camerei aşteaptă de la instituţiile respective puncte de vedere, astfel încât, până azi, luni 21 ianuarie, să fie definitivat proiectul de modificare care va intra în dezbaterea comisiilor de specialitate.
Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor cuprinde o prevedere potrivit căreia hotărârile Senatului sau ale Camerei, dar şi ale Birourilor permanente, sunt definitive, executorii şi obligatorii faţă de orice autoritate publică. Astfel, articolul 21 al Statutului senatorilor şi deputaţilor se modifică, fiind introdus următorul alineat: „Hotărârile Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, precum şi cele ale Birourilor permanente ale celor două Camere, adoptate în materie de imunitate parlamentară, sunt definitive şi executorii, obligatorii faţă de orice autoritate publică şi se execută întocmai şi de îndată. Ministrul Justiţiei răspunde de executarea acestor hotărâri”. Totodată, proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor prevede că, dacă în timpul mandatului, ANI sesizează incompatibilitatea unui parlamentar, comisia de resort din legislativ face un raport, iar dacă se constată o astfel de stare i se va cere parlamentarului să opteze între funcţii. Astfel, se va elabora unui raport în termen de 15 zile. În cazul în care din raportul Comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, Biroul permanent al Camerei sau Senatului informează deputatul sau senatorul, care are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat sau senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile. Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor mai conţine o propunere prin care se solicită Parchetului să noteze în cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui ales, motivele concrete care justifică această măsură şi să nu mai trimită, ca până acum, dosarul integral.
Deocamdată, parlamentarii, prin lege, culmea, sunt imuni la efectele legii, dar niciodată nu vor fi imuni la prostie sau apucături mafiote de tip balcanic. încă nu a fost votată legea bunului simţ politic.
AZILELE DE LUX ALE RAAPPS-ULUI
Revenim asupra subiectului chiriaşilor RAAPPS cu unele aspecte ce scot în evidenţă că societatea actuală este aşa de coruptă şi incorectă, încât justiţia română este mai mult o noţiune, decât un fapt concret cu implicaţii sociale care să marcheze un posibil început al unei schimbări în bine. Concret, actualii chiriaşi ai RAAPPS sunt foşti nomen-claturişti, salvaţi de regimul politic al lui Iliescu sau persoane care sunt protejate ale partidelor politice care s-au succedat la putere, după 1 ianuarie1990.
Funcţia pe care a avu-t-o Florea Dumitrescu înainte de Revoluţie este de ajuns ca să-l nu doară capul, exceptând pierderea unor mărunte avantaje financiare. Deci, respectivul a fost guvernatorul BNR până în 1989, iar numele lui se regăseşte pe lista celor care stau în casele RAAPPS. Dumitrescu ocupă o locuinţă de trei camere pentru care plăteşte o chirie 285 de euro lunar. În aceeaşi situaţie este şi fostul şef al studenţilor comunişti, Mircea Maliţa, sau Gheorghe Gomoiu, fost membru al Comitetului Central al PCR. Dar pentru omul de rând surprizele se vor ţine lanţ, citind lista, nu a lui Schindler, ci a lui Iliescu, fiindcă din perioada sa datează această anomalie socială, financiară şi, putem spune, chiar de natură istorică. Mai concret, existenţa chiriaşilor RAAPPS, foşti nomenclaturişti, este dovada clară că tot morala şi mentalitatea comunistă sunt la putere în România. Dar să continuăm prezentarea RAAPPS-iştilor care, foşti nomenclaturişti sau rude lor de gradul I, îşi trăiesc bătrâneţile în locuinţele de protocol ale regimului politic de până în 1989, dat jos de la putere de avântul revoluţionar al maselor naive. Deci: Rolea Guşă, soţia generalului Guşă,locuieşte într-un apartament al RAAPPS. La fel, Lidia Niculescu-Mizil, fiica fostului demnitar comunist Paul Niculescu-Mizil. Mama deputatului PSD Oana Mizil refuză să achite o chirie majorată la 1.880 de euro, în ultimii ani, ocupând casa până la finalizarea procesului cu statul. Cu RAAPPS se judecă şi Gelu Voican Voiculescu, care, înainte de 1989, primul vicepremier postdecembrist, se regăsea în dosarele Securităţii, dând note informative despre rude şi prieteni. De asemenea, fosta asistentă medicală Marioara Ispăşoiu este vecină de bloc RAAPPS cu soacra lui Mircea Geoană, celebră pentru falsificarea dosarului său de revoluţionar rănit. Conform dosarului, Ispăşoiu ar fi fost cea care a furnizat actele medicale false. Mihail Monţanu, fost membru FSN, a fost civilul căruia Ion Iliescu a avut încredere să-i dea pe mâna Armata la Revoluţie. Monţanu locuieşte, împreună cu soţia, într-un apartament de cinci camere, la o chirie de 523 de euro. Printre chiriaşii RAAPPS se află şi actriţa Ioana Pavelescu, soţia fostului ambasador al României în Thailanda. Dar „meniul” RAAPPS este destul de consistent: pe listă apare şi Bujor Sion, copilul aşa-zis „de suflet” al lui Ion Iliescu, ce mănâncă şi sforăie liniştit într-o vilă din Primăverii, împreună cu soţia şi cu fiica lor, Maria Marinescu.
Raiul democraţiei, varianta RO.
Dar, pentru a înţelege că nobilele cuceriri ale comunismului de care au beneficiat la maxim doar unii, restul stând la coadă, mai ales după 1981, indiferent de anotimp, nu au dispărut în totalitate, supravieţuind, orice s-ar zice, şi cu îngăduirea celor trei preşedinţi post decembrişti, pezentăm, cu toată stima şi respectul cuvenit naivităţii omului de rând, de pe teritoriul României, chiriile lunare plătite de RAAPPS-işti: Florea Dumitrescu, apartament de 85 mp, chirie: 285 euro; Mircea Maliţa, apartament de 139 mp, chirie: 494 euro; Gheorghe Gomoiu (fost şef al Uniunii Scriitorilor), apartament de 66 mp, chirie: 184 euro; Rolea Guşă, apartament de 248 mp, chirie: 1450 euro; Lidia Niculescu-Mizil, apartament de 385 mp, chirie: 1880 euro; Marioara Ispăşoiu (apropiată a soacrei senatorului PSD Mircea Geoană), apartament 5 camere, 219 mp, chirie: 1.830 euro; Monţanu Mihail (fost membru FSN, apropiat al lui Ion Iliescu), apartament 5 camere, 124 mp, chirie: 523 euro; Ioana Sion (soţia lui Bujor Sion), apartament 7 camere, 386 mp, chirie: 5.325 euro. înmulţiţi chiria suma chiriei lunare cu cât este un euro, curs BNR şi aflaţi, dacă nu aveţi probleme cardiace, cam ce venit au aceste persoane care nu se remarcă cu nimic altceva decât c-au fost avantajaţi de regimul comunist fost şi actual la putere, dar în formă zisă de economie de piaţă, sau sunt rude, sau prieteni. Desigur, dacă ar fi avut loc de întors, regimul Iliescu ar fi fost mai darnic. Orice comentariu este de prisos. Oricine este posesorul unei cantităţi minim funcţionale de materie cenuşie înţelege. Poate vă întrebaţi: ce este de înţeles? Răspunsul este simplu: ca mentalitate, nimic.
P.S.: Miercuri, 16 ianuarie 2013, prim-ministrul Victor Ponta: „Mâine dau prima listă a celor care au locuinţă cu nume, funcţie, suprafaţă şi cât plătesc la chirie. Nu scot pe nimeni de pe listă, în primul rând, apoi vin şi stabilim. Guvernul nu este agenţie imobiliară. Guvernul are câţiva demnitari. Pentru ei ţin 20-30-50 de apartamente, şi din vilele de protocol ţinem 10. Restul, haideţi să le vindem”. Cui şi cum?
„PROIECTUL” CHINDIA, ÎN PERICOL!
Când a apărut vestea că joi, 24 ianuarie 2013, în şedinţa Consiliului Judeţean Dâmboviţa, la punctul 19, este trecut proiectul de retragere a Consiliului Judeţean Dâmboviţa din Asociaţia Fotbal Club Chindia Târgovişte, mi-am reamintit ce s-a întâmplat în august 2004.
Pentru cei ce nu ştiu, sau au uitat, mă văd nevoit să le reamintesc.
Atunci, situaţia clubului F.C.M. Târgovişte era critică, practic clubul era în faliment total, urmând a se desfiinţa din cauza unor datorii financiare foarte mari.
Nu intrăm în amănunte în acest sens, dar se pare că istoria se repetă. Atunci, primarul Iulian Furcoiu a încercat mai multe variante de salvare a echipei de la desfiinţare, dar nu a găsit niciun om de afaceri dispus să preia clubul cu activul şi pasivul său. Singurul care a acceptat a fost domnul Ghiorghi Zotic, care, cu 3 zile înaintea primei etape, a preluat clubul F.C.M. Târgovişte, a plătit toate datoriile peste tot şi, astfel, echipa şi-a continuat drumul în divizia B.
Şi-a adus la echipă numai jucători dâmboviţeni, precum: Cosmin Lunescu, Marius Dumitrescu, Florin Constantin, Cristi Ţermure, Dragoş Ciolcă, Dragoş Pătru, Dragoş Necatu, Mihai Petre, Ionuţ Zamfir, Adrian Petre, Cristian Badoiu, Mihai Ghebos, Florin Anton, Valentin şi Marius Iordan, Laurenţiu Mihăescu, Răzvan Toboşaru, Răzvan Dobre, Răzvan Furcoi, Andrei Seran, Silviu Matei, Mihai Vlad, Alin Călinescu, Marius Costache. Antrenor, Marin Olteanu. După cum vedeţi, toţi, dar absolut toţi erau dâmboviţeni, inclusiv antrenorul.
Anii au trecut, puterile politice s-au schimbat, iar F.C.M. Târgovişte a fost evacuată de pe stadionul propriu, „Municipal”, pentru că trebuia să-i facă loc Progresului Gorgota (via F.C.M. Târgovişte).
Ce a urmat ştim cu toţii. S-a distrus tot ce era mai bun la club, la echipă, la stadion. Mai întâi investiţia de zeci de miliarde (vechi) făcută de domnul Zotic a ajuns la cheremul boschetarilor, cantonamentul cu dotare de hotel, cantină cu program non-stop etc.
S-a desfiinţat centrul de copii şi juniori, care avea rezultate deosebite pe plan naţional, de două ori vicecampioni naţionali (la Craiova şi Sibiu). Şeful centrului de copii şi juniori, Ionel Pitaru, a fost înlocuit, deşi avea rezultate foarte bune la toate grupele de juniori.
încet, încet, totul s-a distrus, de la baza sportivă la echipele de seniori şi juniori. Ştim cu toţii că C.S.M. Târgovişte a stat doar un an în Liga a 3-a, după care s-a desfiinţat, iar locul în Liga a 4-a i l-a oferit lui C.S. Răcari.
Cum spuneam, noua putere politică locală a hotărât şi a înfiinţat un „PROIECT” numit „CHINDIA”. Nu intrăm în amănunte privind înfiinţarea şi participarea Chindiei în liga naţională, pe care noi o ştim.
Am acceptat acest proiect şi ne-am aliniat şi noi (F.C.M. Târgovişte) la susţinerea acesteia, fără de care Chindia nu putea continua activitatea în liga naţională.
Am crezut cu toţii în „PROIECTUL CHINDIA”, dar iată, după 3 ani, se
pare că ne-am înşelat. După 24 ianuarie, cine va mai susţine clubul Chindia, dar, mai ales cine va plăti cele 4-5 miliarde (vechi) datorii, plus cele care vor urma.
Noi, dâmboviţenii, târgoviştenii, după 3 ani de experienţă cu „PROIECTUL CHINDIA” cu ce ne-am ales, evident, după ce am participat la susţinerea lui cu mulţi bani?
O primă concluzie este că s-a pierdut timpul, că s-a distrus o generaţie de jucători născuţi în anii ’92-’93-’94, pe care noi (ce naivi am fost!) i-am oferit pe tavă Chindiei Târgovişte ca să scoată mari fotbalişti din aceştia, dar, acum, constatăm că n-am făcut în 3 ani, decât să şcolarizăm jucătorii altora pe banii noştri, sub pretextul că ai noştri nu aveau valoare.
Cu ce era mai bun Tică Zamfir faţă de Ionel Pitaru, care stătea 25 din 24 de ore la stadion? Cu ce ne-a folosit „experienţa Crevedia” la Târgovişte, ce ne va rămâne din 30 iunie 2013, când cei 17 jucători (juniori) de perspectivă vor pleca de unde au venit. Nu credeţi că ar trebui să ne plătim şcolarizarea „gratuită” de care au beneficiat?
După 30 iunie 2013, Chindia Târgovişte cu ce jucători va rămâne? Doar dâmboviţenii noştri, pe care i-am mai folosit câteodată, dar titulari, erau tot „ai lor”, deşi erau mult sub nivelul alor noştri. Ca să vedeţi câtă dreptate aveau în cele afirmate până acum, vă demonstrăm cum Tică Zamfir şi colegii lui au tăiat aripile unor jucători de mare perspectivă, „vina” lor fiind că erau târgovişteni. Printr-o adresă din 22.07.2011, preşedintele clubului Chindia, Ion Crăciunescu, solicită clubului F.C.M. Târgovişte transferul a 28 de juniori (A şi B), evident, în anumite condiţii, dar fără niciun ban. Actele adiţionale ataşate fiecărui transfer, la art. 4, specificau clar că, dacă Chindia Târgovişte nu încheie contracte cu jucătorii, aceştia devenind liberi, se vor întoarce la F.C.M. Târgovişte…
Pentru legitimarea sau transferarea vreunui jucător la alt club fără consimţământul domnului Zotic, clubul Chindia va plăti despăgubiri către F.C.M. Târgovişte câte 100.000 euro pentru fiecare jucător, dar domnul Zotic i-a iertat (art. 4). Iată care sunt cei 28 de juniori solicitaţi: Nicolae Adrian (1993), Sandu Vasile (1993), Vlăduca Bogdan Nicolae (1993), Constantinov Mihai Artur (1993), Dobre Alex. Cosmin
(1993) , Costache Cosmin (1993), Tudose Daniel (1992), Mocanu Alexandru (1993), Enăchescu Eduard
(1994) , Stanciu Cătălin (1994), Cârlan Tudor (1994), Mihai Toma (1994), Ndelcu Ion (1995), Mihăilescu Răzvan (1994), Mănguţă Cătălin (1994), Busuioc Ştefan (1993), Mihăilă Alin (1992), Nicolae Laurenţiu Florin
(1992) , Polivanz Sergiu (1992),
Diaconescu Marian (1993), Kandil Karin (1993), Mădăran Mihai Alex
(1993) , Grigore Dragoş (1993), Rusu George (1993), Popescu Robert
(1994) , Parghel Vlăduţ (1995),
Nedelcu Ionel (1994), Dumitrache
Daniel (1994).
Aceştia reprezentau în anul 2011 lotul de perspectivă al târgoviştenilor. Dintre aceştia pe câţi i-a oprit Tică Zamfir? Doar 2-3 jucători au fost opriţi, iar după un timp au fost abandonaţi, preferând să-i înlocuiască cu cei de la Craiova.
în acest fel, au sporit foarte mult cheltuielile clubului cu salarii, casă (hotel), masă, echipament etc. Dacă erau opriţi jucătorii noştri, toate aceste cheltuieli nu ar mai fi fost necesare, toţi fiind din Târgovişte şi locuind acasă. E adevărat, nu toţi erau de aceeaşi valoare, dar din 28 puteai să alegi 14-15 jucători pe care să-i foloseşti la juniori A şi B sau chiar la prima echipă.
Ştim, câţiva dintre ei evoluează prin judeţ, alţii s-au resemnat şi s-au lăsat, iar F.C.M. Târgovişte a reuşit să-l recupereze pe Dragoş Grigore, pe care acum multe cluburi au pus ochii, iar Tică Zamfir nu l-a dorit?!
Iniţial, F.C.M. Târgovişte (fiind în Liga a 3-a) nu era obligată să înscrie echipa de juniori A şi B în C.N., dar pentru a creşte jucătorii proprii, a înscris-o.
Numai că, după ce Chidia Târgovişte a solicitat 28 de juniori, F.C.M. Târgovişte a fost nevoită, după 5-6 etape, să-şi retragă echipa din C.N. din lipsă de lot.
Şi uite aşa „proiectul” Chindia a lăsat fără jucători localnici două cluburi. Acum ce este de făcut, dacă Consiliul Judeţean se retrage din „PROIECT”, cine mai dă bani? Universitatea Valahia oferea casă şi masă, primăria Târgovişte prin C.S.M., stadionul Eugen Popescu cu utilităţi, dar bani pentru jucători, arbitraje, deplasări etc. cine îi va plăti?!
E adevărat, dacă „Proiectul” pică, vom rămâne numai cu ai noştri, dâmboviţenii. Din start nu va mai fi nevoie de hotel şi masă de la Valahia, fiecare stând la el acasă. Rămâne doar problema lotului (numeric) şi aducerea acelor jucători de pe la alte cluburi, care doresc să se reîntoarcă acasă.
Ce ziceţi de un asemenea lot al Chindiei Târgovişte (în Liga a 2-a): Dumitrescu (MAO) Zegheru, Karim (portari), Pătru, Gâldău, Ispas, C. Dinu, Cernea, Penescu, Petculescu, Ivaşcu, Honciu, Anton, Grigore, Cherchez, Negoescu, Dobre, M. Ionică, la care se pot alătura un Adi Pătulea, A. Seran, A. Iliescu, D. Tudose şi alţii, iar antrenori, Nicu Croitoru şi Sică Bârdeş? Cred că un asemenea lot poate face faţă la ce este şi ce se joacă astăzi în Liga a 2-a. în paralel să punem bazele unui centru de copii şi juniori, puternic, cu jucători selectaţi din tot judeţul, tot ce are mai bun fiecare echipă de juniori din Liga a 4-a şi Onoare. Chiar dacă unora nu le convine să-l aducem înapoi pe Ionel Pitaru, iar la grupele mici, fără fraţii Becheanu nu se poate, ei fiind mai întâi părinţi, profesori, educatori, apoi antrenori, ceea ce au nevoie juniorii de la grupele C, D, E. Un şef de centru de copii şi juniori exigent, bine pregătit, pus pe treabă care să răspundă de rezultate, evident, toţi dâmboviţenii.
Lansez o asemenea „teză” pe plan local, trebuie să refacem structura, să ne reorganizăm de la bază, să construim un nou sistem piramidal solid. Să refacem cantonamentul, cantina de la stadion atât de necesară pentru jucătorii noştri, să reavem un club puternic aşa cum a fost, când se năştea „Micul Ajax”, unde dâmboviţenii predominau.
E timpul, după atâţia ani, să ne revenim că avem aici la noi acasă, în Târgovişte, dar şi în întreg judeţul, tot ce ne trebuie, baze sportive şi un fond mare de jucători, de la copii şi juniori, antrenori de toate vârstele, cu toate gradele de calificare PRO UEFA, care au antrenat echipe de divizia A, B, C. Practic ne trebuie şi voinţa politică, cu oameni (conducători) devotaţi fotbalului de la noi din judeţ.
Revenind la cele afirmate la început, mă tem că se va ajunge, sub o formă sau alta, acum sau mai târziu, tot la domnul Ghiorghi Zotic, pentru salvarea locului din Liga a 2-a.
Este singurul OM de fotbal din Dâmboviţa care a investit enorm şi la stadionul Eugen Popescu, dar mai ales la Şotânga, fără niciun beneficiu. Dacă mai ştiţi pe altcineva care să mai investească în fotbal sau în alt sport, să ni-l spuneţi şi nouă. Dar atunci să nu fie prea târziu, că viaţa nu iartă, iar în noul campionat (2013-2014) va fi mult mai greu. Fotbalul este sportul rege, dar cere şi multe sacrificii pentru performanţă.
F.C. Municipal Târgoviste. Va fi mult de lucru în această iarnă
F.C. Municipal Târgovişte n-a jucat rău în tur, dar a avut mullte ghinioane. A luat goluri aiurea şi a ratat ca la concurs. Drept consecinţă, are o zestre subţire de puncte. Doar opt puncteau adunat „tunarii” târgovişteni în nouă meciuri, în turul de campionat.
Echipa de pe malul drept al Ialomiţei are destule de pus la punct în toate liniile, în special în atac, acolo unde o ratare parcă o anunţă pe alta.
Aceste rezultate i-au pus pe „tunarii” târgovişteni într-o lumină nefavorabilă, pentru că s-au clasat pe locul şapte din zece echipe. Această poziţie le-au afectat cât de cât imaginea, dar nu şi-au pierdut simpatia tribunei. Deşi mai dăinuie ecoul usturător al eşecurilor de acasă, 0-1 (I. Constantin – autogol) cu Unirea Câmpina, 0-1 (Rădescu) cu S.C.M. Argeşul Piteşti, 1-2 (Mândru 11 m – Sfrijan 2, unul din 11 m în min. 93), 1-1 (Grigore) cu F.C. Zagon,suporterii nu şi-au părăsit favoriţii. Au venit în număr mare la meciurile de pe teren propriu ale Municipalului. în medie, pe stadionul Academia Ghiorghi Zotic au fost prezenţi peste 400 de spectatori.
în acestă iarnă se va lucra foarte mult la creşterea rezistenţei fizice, dar şi a deficienţelor constatate în tur. Se anticipează că vor fi aduse îmbunătăţiri în planul jocului şi al rezultatelor.
Elevii lui Gigi Manea, în această iarnă, nu se vor cruţa, vor munci ritmic după un ciclu săptămânal bine pus la punct, fără să-şi închipuie că fotbalul a început cu ei.
în această iarnă, care nu va fi prea blândă, va fi de muncă pentru urcuşul spre normalitate, pentru o imagine publică spre normali-tate. (A.I.)
SUCCES FARA MARI EFORTURI
CSM Târgovişte – CS Nova Vita Târgu Mureş 80 – 43 (23-14, 24-11, 16-11, 17-7)
Vizibil obosite după odiseea revenirii de la Orenburg, jucătoarele Municipalului au început cu motoarele la minimum pentru a-şi conserva bruma de energie rămasă după ultima săptămână extrem de epuizantă. Fără să forţeze, dâm-boviţencele au reuşit să-şi pună la punct rivalele încă din primele secvenţe ale jocului din Polivalentă. Cu o echipă apropiată de cea ideală, Municipal a pus rapid 10 lungimi distanţă faţă de Târgu Mureş, însă situaţia s-a echilibrat spre finalul sfertului. Nimic îngrijorător însă, pentru că dâmbovitencele şi-au început recitalul în repriza a II-a. Cu Mărginean şi Robbins pe teren echipa lui Florin Nini arată ca şi cum ar fi imposibil de oprit. Foarte bine intră în joc şi noile achiziţii, Ajavon, Davis si Walker, însă se vede că nu s-au integrat total încă în angrenajul echipei. Până la pauza mare, CS Municipal avea 22 de puncte avans, iar repriza a doua începuse să-şi piardă din importanţă.
Nici în partea a doua nu au existat momente de tensiune, Târgoviştea controlând jocul. Defensiva lui Floin Nini şi-a făcut încă o dată treaba, iar acest lucru s-a văzut la final, când diferenţa a fost de 37 de puncte, în condiţiile în care în atac lucrurile nu au stat tocmai bine, dâmboviţencele ratând destul de mult.
Victoria a fost absolut firească, iar pentru campioană urmează un examen al maturităţii miercuri, de la ora 18.00, în Sala Polivalentă, cu unguroaicele de la Sopron.
Au mai rămas două zile până la MECIUL MECIURILOR!
CS Municipal Târgovişte – Uniqa Euroleasing Sopron, miercuri, 23 ianuarie, ora 18.00, Sala Sporturilor din Târgovişte
Miercuri, Sala Polivalentă din Târgovişte va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria sportului dâmboviţean. În grupa B a Euroligii feminine de baschet, campioana României, CS Municipal Târgovişte, va primi vizita echipei maghiare UE Sopron. Pentru formaţia lui Florin Nini, rezultatul din acest meci este extrem de important, un succes contra celor de la Sopron asigurând, într-o mare proporţie, calificarea formaţiei noastre în faza a doua a competiţiei europene.În continuare vă prezentăm amănunte despre cele două echipe care se vor înfrunta miercuri, 23 ianuarie, ora 18.00, în Sala Polivalentă:
| UNIQA EUROLEASING SOPRON (UNGARIA) | |||
| 4 Zsofia Fegyverneky G 1.82 | 29.09.1984 | Pecs (HUN) | |
| 5 Zsofia Licskai C 1.92 | 25.10.1993 | Kapuvâr (HUN) | |
| 6 Petra Vâgvolgyi PF 1.92 | 16.05.1993 | Nagykanizsa (HUN) | |
| 8 Orsolya Zsovâr GF 1.80 | 28.06.1984 | Nagykanizsa (HUN) | |
| 9 Jelena Milovanovic F 1.90 | 28.04.1989 | Kragujevac (SRB) | |
| 10 Reka Cserny C 1.90 | 22.12.1981 | Budapest (HUN) | |
| 12 Szandra Pâl G 1.76 | 11.07.1986 | Budapest (HUN) | |
| 13 Sara Krnjic C 1.96 | 15.07.1991 | Novi Sad (SRB) | |
| 15 Fanni Szabo F 1.81 | 19.09.1994 | Budapest (HUN) | |
| 41 Amber Holt F 1.83 | 07.06.1985 | Georgia (USA) | |
| 42 Shenise Johnson G 1.80 | 08.12.1990 | Monroe, NY (USA) | |
| 44 Vivien Borondy PG 1.76 | 10.01.1995 | Sopron (HUN) | |
| Head Coach: Norbert Szekely | |||
| Assistant Coach: Eva Kellerne Seres | |||
| CS MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE (ROMÂNIA) | |||
| 4 Claudia Pop SF 1.82 | 05.08.1989 | Satu Mare (ROU) | |
| 10 Maja Miljkovi PG 1.75 | 11.04.1988 | Leskovac (SRB) | |
| 11 Ivanka Matic C 1.93 | 29.05.1979 | Vlasenica (BIH) | |
| 12 Ksenia Tikhonenko C 1.93 | 11.01.1993 | Alma Ata (KAZ) | |
| 14 Jillian Robbins PF 1.90 | 07.02.1984 | OK (USA) | |
| 15 Andreea Huţanu PF 1.85 | 17.05.1988 | Botoşani (ROU) | |
| 21 Romina Filip SG 1.74 | 21.11.1989 | Botoşani (ROU) | |
| 24 Ancuţa Stoenescu SG 1.74 | 01.01.1980 | Timişoara (ROU) | |
| 31 Matee Ajavon G 1.70 | 07.05.1986 | Monrovia (LBR) | |
| 44 Gabriela Mărginean SF 1.82 | 12.02.1987 | Cluj Napoca (ROU) | |
| Head Coach: Florin Nini | |||
| Assistant Coach: Theodosios Paralikas | |||
| REZULTATE CS MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE | |||
| 1 | 24.10.2012 vs Famila Schio | [L] 75-76 (A) | |
| 31.10.2012 vs Fenerbahce | [L] 48-73 (D) | ||
| 14.11.2012 vs Nadezhda | [W] 79-76 (A) | ||
| 21.11.2012 vs UE Sopron | [W 87-82 (D) | ||
| l | 28.11.2012 vs Arras | [W] 72-64 (A) | |
| 05.12.2012 vs Good Angels Kosice | [L] 78-93 (D) | ||
| 1 | 13.12.2012vs Famila Schio | [L] 62-66 (D) | |
| 19.12.2012vs Fenerbahce | [L] 60-89 (A) | ||
| 16.01.2013 vs Nadezhda | [L] 68-71 (D) | ||
| CLASAMENT GRUPA B | |||
| 1. FAMILA SCHIO | 10 7/3 | 704/663 17 | |
| 2. FENERBAHCE SPOR KULUBU | 9 7/2 | 720/604 16 | |
| 3. GOOD ANGELS KOSICE | 9 7/2 | 711/638 16 | |
| 4. NADEZHDA ORENBURG | 10 6/4 | 698/718 16 | |
| 5. UNIQA EUROLEASING SOPRON | 10 2/8 | 694/731 12 | |
| 6. MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE | 9 3/6 | 629/690 12 | |
| 7. ARRAS PAYS D’ARTOIS | 9 1/8 | 537/649 10 | |
| PROGRAM CS MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE | |||
| 23.01.2013 vs UE Sopron | 18:00 (A) | ||
| I | 30.01.2013 vs Arras | 20:00 (D) | |
| 3 | 06.02.2013 vs Good Angels Kosice | 18:00 (a) | |
| A – meciuri disputate pe teren propriu | |||
| D – meciuri disputate în deplasare | |||
Clubul Copiilor din Pucioasa Două titluri de campion mondial şi unul european
La sporturi neolimpice, judeţul Dâmboviţa a obţinut rezultate bune în ultimul timp. Echipa de juniori de la Clubul Copiilor Pucioasa a ieşit campioană mondială în anii 2010 şi 2012 şi campioană europeană în 2011, la aero-modelism. Echipa din Pucioasa este alcătuită din Şerban Mihnea, Vişan Alexandru şi Cugler Eric. Este antrenată de maestrul emerit al sportului, Radu Foamete.
De asemenea, Vişan Alexandru a ieşit vicecampion mondial la individual. Puştii antrenaţi de Radu Foamete promit că nu se vor opri aici. Vor să umple vitrina Clubului Copiilor din Pucioasa cu cât mai multe trofee. S-o facă neîncăpătoare. O pot face! Au şi un antrenor de calitate. împreună, vor să facă fapte de vitejie.
Centru multifuncţional de zi sau spital la Titu
După cum ştim cu toţii încă de prin luna noiembrie, autorităţile judeţene se tot chinuie să redeschidă Spitalul de la Titu. Încă din anul 2011, Spitalul Orăşenesc Titu este închis, iar peste 80.000 de dâm-boviţeni din sudul judeţului au fost şi sunt încă nevoiţi să bată drumurile la Târgovişte şi Bucureşti pentru problemele de sănătate. Suferinţa acestor oameni nu a lăsat indiferentă noua conducere a judeţului şi a oraşului Titu. La insistenţele şi presiunile preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, şi ale autorităţilor publice locale, o comisie de la Ministerul Sănătăţii a venit special de la Bucureşti pentru a evalua, tehnic şi medical, situaţia spitalului de la Titu, în vederea redeschiderii unităţii spitaliceşti, atât de necesară pentru cei peste 80.000 de locuitori din zona de sud a judeţului, în momentul de faţă, în procent de 95% s-au făcut lucrările de igienizare, reparaţiile curente şi capitale, totul cu bani proveniţi din sponsorizări. Capacitatea unităţii spitaliceşti este de 76 de paturi. Autorităţile judeţene încă sunt în discuţii cu Ministerul Sănătăţii. La ultima discuţie cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, preşedintele CJ Dâmboviţa a primit sugestia de a merge pe formula unui centru multifuncţional de zi, şi nu a unui spital, din considerente de natură bugetară şi din considerente care ţin de situaţia personalului. Dificultatea redeschiderii Spitalului Titu este strict legată de angajarea celor 106 persoane, cât prevede o schemă de spital completă: „Suntem în stadiul pe care-l cunoaşteţi. Lucrările s-au cam finalizat. Suntem în discuţii, la momentul acesta, cu Ministerul Sănătăţii. Din păcate, aţi văzut că acolo s-au schimbat trei miniştri în şase luni de zile şi n-am avut o continuitate a discuţiilor. Am început discuţia cu domnul Cepoi, am continuat-o cu domnul Arafat şi va trebui s-o reiau cu domnul Nicolaescu. Mi s-a sugerat, la ultima discuţie cu domnul Arafat, să mergem pe formula unui centru multifuncţional de zi, şi nu a unui spital, din considerente de natură bugetară şi din considerente care ţin de situaţia personalului. Dificultatea mea este să angajez 106 persoane, cât prevede o schemă de spital completă. Pe acordul cu FMI, ştiţi bine că trebuie să plece 7 ca să angajezi 1 şi lucrul ăsta se pare că rămâne valabil, şi după actuala întâlnire cu FMI, şi pentru anul 2013. Nu sună foarte bine, dar vă asigur că, într-o formă sau alta, voi deschide Spitalul de la Titu, fie ca centru multifuncţional, fie ca spital…”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.
TREZIREA LA NORMALITATE
Preot Ioan ŞTEFĂNESCU
Cineva l-a întrebat pe Părintele Galeriu, în spital, când era într-o suferinţă fizică mare:
„Ce vă doare, părinte?”. Şi părintele a răspuns: „Răul din lume mă doare!”.
Nu mai spunea că-l doare ceva din el, al lui, ci îl durea că lumea nu înţelege că are nevoie să obţină iertarea dumnezeiască, iar în urma iertării, să obţină ceva mai mult. Să-L obţină pe Mântuitorul Hristos, Care intră şi „vindecă” tot ce e bolnav în noi.
îl durea că lumea nu înţelege că unul din drepturile fundamentale ale omului este acela de a rămâne om! De a rămâne normal şi de a conştientiza că există Cineva care ar putea să-l ajute. Un om care nu mai recunoaşte pe Dumnezeu drept Părintele său ceresc, se limitează să caute răspunsuri doar aici, pe pământ, la întrebările care-l frământă. El procedează cum îi porunceşte propria imaginaţie şi voinţă. El spune azi: „Nu mai vreau să stau acasă, nu-mi mai plac locul, limba, obiceiurile, credinţa, ţara… şi de aceea vreau să plec departe. M-am săturat de ceea ce este în lumea şi ţara aceasta!”.
Şi pleacă în ţara dorită de el, deşi ţara aceea nu-l doreşte. Ţara dorită de el îl exploatează şi îi consumă tot ce are el mai bun şi frumos. în clipa în care şi-a epuizat resursele, omul acesta nesăbuit nu mai are nici o valoare morală şi spirituală; nu mai are loc între oameni şi devine un „paria” al societăţii.
Iată, deci, degradarea omului care-şi pierde respectul oamenilor. lată ce îl durea pe părintele Galeriu: căderea oamenilor într-o degradare totală – asemenea fiului risipitor!
într-o astfel de situaţie, cine te mai poate ajuta? Când devii conştient de propria ta degradare, intervine Dumnezeu. El te ajută să înţelegi că răul pe care l-ai îmbrăţişat e rău şi nu e bine, aşa cum ai crezut! Şi în clipa aceea, o scânteie din iubirea lui Dumnezeu te îndeamnă să spui: „Doamne, iată-mă aici, dar am undeva un părinte, am undeva o ţară, am undeva o mamă, am undeva nişte fraţi, am undeva o casă şi câte ceva de mâncare, mă mulţumesc cu acestea, pentru că ele sunt infinit mai de preţ faţă de degradarea la care am ajuns eu!”.
Şi atunci se petrece întoarcerea, trezirea la norma-
litate. Este sărac, bolnav şi gol, dar are un tată, o casă şi un Dumnezeu care l-a ajutat să se întoarcă.
Dumnezeu aprinde în sufletul unui asemenea om nevoia de a fugi imediat de „anormalitate”, nevoia de a intra într-o Biserică, de a se aşeza în genunchi înaintea unei icoane, de a aprinde o lumânare şi de a vărsa o lacrimă de căinţă. Şi aşa omul nostru ia binecuvântarea Tatălui care-i recomandă să-şi respecte dreptul de a rămâne OM şi să stea departe de greşeala care era pe punctul de a-l distruge total; îi recomandă să se trezească la nor-malitate.
Normalitatea, dragii mei, nu se dobândeşte de la o zi la alta. E nevoie de o perioadă de readaptare la nor-malitate, după ce ne-am complăcut în anormalitate. Omul nostru de azi trebuie să ştie că e permanent iubit de Dumnezeu, că e permanent aşteptat, că are un părinte şi o mamă mereu şi constant iubitori, care, ca şi Părintele Ceresc, nu-i vor închide niciodată uşa.
Fiecare zi pentru noi este un dar cu totul nou, o nouă pagină de umplut. Dumnezeu ne aşteaptă în fiecare zi. El nu moare în ziua în care încetăm să mai credem în El, sau ne îndepărtăm de El, însă murim noi în ziua în care viaţa noastră încetează să mai fie luminată de strălucirea continuă şi reînnoită zi de zi a unei minuni a cărei sursă se află dincolo de orice închipuire. Prea multe inimi neîncăpătoare, prea multe suflete şovăitoare, prea multe minţi nepricepute şi braţe închise! Toate acestea fac ca „răul din lume sa doară”. Nu îndrăzneala prostească, temeritatea inconştientă, ci adevăratul curaj, care în faţa oricărei probleme spune: „Doamne, iartă-mă!; Doamne ajută-mă!; Doamne luminează-mă!”, este soluţia trezirii la normalitate.








