Potrivit unei initiative la nivel de guvern, urmează să fie aprobat programul privind instituirea voucherelor de sănătate ca măsură de dezvoltare a turismului balnear. Această activitate economică, susțin inițiatorii, a revenit la nivelul precedent pandemiei de COVID-19, dar este încă dependent de biletele de tratament oferite asiguraților. În plus se confruntă cu lipsa de personal și de investiții în modernizarea bazelor de tratament.
Ca repere, numărul de turiști cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din stațiunile balneare și balneoclimatice din România a înregistrat o evoluție oscilantă în ultimii ani, fluctuând între 600.000 și 750.000 turiști anual.
În anul 2020, în contextul pandemiei, numărul de turiști a înregistrat o scădere consistentă (-45,8% pentru turiștii români; -83,9% pentru turiștii străini; -46,9% pentru total turiști). Astfel, cei 601.326 turiști cazați în stațiunile balneare și balneoclimatice în anul 2020, reprezintă 9,4% din numărul de turiști cazați în România, iar cei 5.564 turiști străini, reprezintă doar 0,9% din numărul total de turiști cazați în aceste stațiuni și 1,2% din totalul turiștilor străini cazați în România.
Clienții români ai stațiunilor balneare și balneoclimatice sunt, în general, persoane în vârstă, pensionari, care se deplasează din motive medicale și beneficiază uneori de bilete de tratament balnear, subvenționate de stat (pe lângă tratament, sunt incluse cazare și masă). În ultimii trei ani turismul balnear a revenit treptat la nivelul din 2019. Cu o creștere a numărului total de turiști de 94,7% în anul 2023 comparativ cu 2020, s-a depășit cu 3,3% nivelul înregistrat înainte de pandemie.
