Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa, în calitate de beneficiar, a organizat, în perioada 11 – 13 ianuarie 2013, la Sinaia, Conferinţa regională de diseminare a rezultatelor proiectului „Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii”, proiect implementat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov, Asociaţia Komunitas, Asociaţia Shotron, CJRAE Dâmboviţa, CJRAE Ilfov, Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor şi Albafor – Italia. Proiectul a debutat la 1 august 2010 şi se va încheia la 31 ianuarie 2013. La conferinţă au participat 150 persoane, membri ai echipei de management al proiectului, reprezentanţi ai partenerilor, membri ai echipelor de proiect din cele 40 de şcoli pilot din cele două judeţe, experţi în proiect, inspectori şcolari, inspectori şcolari generali, generali adjuncţi şi inspectori şcolari din alte judeţe ale ţării. În cadrul lucrărilor conferinţei, au fost prezentate bune practici identificate în cadrul componentelor proiectului Dezvoltare instituţională pentru diminuarea riscului de părăsire timpurie a şcolii şi Şcoală după şcoală, experienţe de succes privind curriculum-ul programului Şcoală după şcoală şi activitatea de consiliere a elevilor şi părinţilor. Au fost prezentate, de asemenea, rezultatele proiectului în cadrul componentei Dezvoltarea unui portal cu funcţionalităţi multiple, bune practici de lucru cu copiii care au participat la Atelierele de vară, copii care nu au frecventat sau au avut o frecvenţă slabă la grădiniţă şi acum se află în clasa I, au fost analizate efectele monitorizării şi evaluării în realizarea rezultatelor şi indicatorilor proiectului.
În partea a doua a seminarului, activitatea a fost organizată pe ateliere moderate de membri ai echipei de implementare a proiectului, tematica acestora fiind următoarea: Atelier 1 – Analiza potenţialului de sustenabilitate a proiectului, Atelier 2 – Lecţii învăţate -provocările implementării proiectului, Atelier 3 – Modalităţi de valorificare a rezultatelor proiectului la nivel judeţean şi naţional, Atelier 4 – Schimbări la nivelul elevilor ca urmare a participării la programul Şcoală după şcoală.
Fiecare prezentare a fost urmată de intervenţii ale participanţilor, de întrebări, răspunsuri, discuţii, dezbateri, care au reliefat schimbările majore pe care proiectul le-a determinat în cele 40 de şcoli implicate în proiect: în cele mai multe şcoli riscul de abandon a scăzut considerabil la elevii din grupul ţintă, s-a înregistrat progres (frecvenţă/comportament/învăţătură) la majoritatea elevilor cuprinşi în programul Şcoală după şcoală, toate şcolile au un Plan de dezvoltare instituţională care vizează printr-o ţintă specifică reducerea abandonului şcolar, mediul fizic şcolar a fost îmbunătăţit, programele de activităţi extraşcolare sunt mai atractive ş în ele sunt cuprinşi şi elevii cu risc de părăsire timpurie a şcolii, activitatea echipelor manageriale este mai eficientă, există mai multe parteneriate cu comunitatea. În intervenţiile lor, participanţii au apreciat modul de organizare a conferinţei, precum şi proiectul în totalitatea sa, care, având ca obiectiv prevenirea abandonului şcolar, a oferit o imagine nuanţată asupra definirii, înţelegerii şi operării cu ceea ce experţii din domeniul educaţiei numesc acces la educaţie, participare şi progres şcolar şi social. în acest sens, proiectul a realizat o abordare integrată a intervenţiei asupra elevilor supuşi riscului de părăsire timpurie a şcolii şi a dezvoltat politici, strategii, instrumente, programe educaţionale alternative, în vederea menţinerii acestor elevi în sistemul de educaţie. Valoarea adăugată a proiectului rezidă în creşterea capacităţii şcolilor de a elabora şi implementa politici şi instrumente specifice prevenirii şi diminuării abandonului şcolar, în formarea profesorilor pe problematica învăţării centrate pe elev, consilierea părinţilor pentru ameliorarea abilităţilor parentale, consilierea elevilor pentru dezvoltare personală şi motivaţie pentru învăţare, activităţi inovatoare cu caracter integrat, promovate prin programele Şcoală după şcoală, Atelierele de vară, consiliere la distanţă, platforma online de învăţare şi de comunicare, în scopul menţinerii în sistemul de educaţie a elevilor aflaţi în situaţie de risc de părăsire timpurie a şcolii, creşterii interesului acestora pentru învăţare şi dezvoltării parteneriatului şcoală – comunitate.
Participanţii la conferinţă au evidenţiat, de asemenea, faptul că multe din activităţile desfăşurate în cadrul proiectului constituie exemple de bună practică, care vor fi continuate în şcolile pilot şi preluate de alte unităţi şcolare din judeţ şi din ţară, în scopul prevenirii şi diminuării riscului de abandon şcolar, creşterii motivaţiei copiilor cu risc de abandon şcolar de a frecventa şcoala, consolidării relaţiei şcoală-elev-părinte şi au felicitat echipa de proiect pentru munca deloc uşoară, dar plină de satisfacţii, de a implementa activităţi al căror succes au presupus colaborare, coeziune, rezonanţă afectivă, obstacole şi soluţii, participare, implicare, creativitate, expertiză.
Impozitarea micilor fermieri -un proiect care generează controverse
■ Potrivit estimărilor vor plăti impozit 650-670.000 de fermieri, persoane fizice, care „sunt în piaţă”, adică obţin venituri din cultivarea pământului şi creşterea animalelor şi care primesc subvenţii de la stat.
. Majoritatea ţăranilor, proprietari ai fermelor de subzistenţă, nu va fi afectată de introducerea acestei măsuri Potrivit unui proiect aflat în lucru la ministerul de resort, fermierii mai înstăriţi, persoane fizice, urmează să plătească un impozit stabilit în funcţie de dimensiunea exploa-taţiei agricole pe care o deţin.
De la bun început trebuie făcută precizarea că nu vor plăti acest impozit ţăranii care cultivă cu cereale mai puţin de două hectare, cei care cresc mai puţin de trei vaci cu lapte, ori şase porci, care deţin solarii mai mici de 500 mp, care lucrează sub 1,5 hectare de plantaţii de pomi fructiferi şi aşa mai departe. Referitor la acest sistem de impozitare, de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală am aflat că a fost gândit ca impozitarea unei norme de venit, calculată pe principii bine definite, ca raport între cheltuielile şi nivelul veniturilor.
Pentru un hectar cultivat cu cereale, spre exemplu, norma de venit a fost calculată, ţinând cont şi de sprijinul acordat de stat, la aproximativ 460 lei, sumă căreia i-ar corespunde o valoare a impozitului de 90-95 lei, din care 5,5% ar însemna contravaloarea asigurării de sănătate a fermierului. Pentru o vacă cu lapte, norma a fost calculată la 111,68 lei şi la 4.700 lei pentru 1,5 hectare de livadă.
Fermierii din această categorie, persoane fizice, nu vor mai plăti cei 7,5% calculaţi potrivit declaraţiilor de vânzare şi vor avea avantajul că beneficiază de asigurare de sănătate. Acest impozit este oarecum asemănător cu impozitul forfetar şi este proporţional cu dimensiunea exploataţiei.
Reprezentanţii femie-rilor privesc însă cu destulă reticenţă această iniţiativă. Vicepreşedintele Agrostar, Florin Istrate, a fost de părere că sunt necesare calcule şi discuţii foarte serioase înainte de a fi luată o decizie. „Trebuie ţinut cont că nu avem o piaţă a produselor agricole şi analizate toate situaţiile posibile, pentru a nu nedreptăţi pe nimeni” – a spus Florin Istrate.
Interminabilul campionat naţional al scumpirilor
România continuă să fie pe primul loc în ceea ce priveşte scăderea puterii de cumpărare, ceea ce afectează performanţele economice ale mediului privat, în special al sectorului economic, cel al productivităţii nemaiintrând în discuţie deoarece practic a devenit inexistent. Pe scurt, lucru pe care fiecare român îl înţelege foarte clar, indiferent de poziţia socială pe care o deţine, actualmente, pentru a trăi sau a supravieţui, deşi este vorba, pentru majoritatea locuitorilor, doar de a supravieţui, totul se reduce la bani. Practic, în România, mai mult ca oriunde în Europa, durata de viaţă a unui individ a ajuns să depindă de cantitatea de bani pe care o posedă şi de ramificaţia relaţiilor, în plan social, economic, administrativ şi politic pe care o deţine şi o controlează. Cu cât este posesorul unor relaţii care îi permite accesul la vârful ierarhiei sociale, cu cât va stăpâni mai bine tehnica şi arta calomniei, cu atât mai mult va trăi bine.
PCR = Pile, Cunoştinţe, Relaţii
De fapt, în România aşa-zisei economii de piaţă şi aşa-zisei libertăţi de exprimare, respectiv de gândire, mai este valabil sistemul PCR, Pile, Cunoştinţe, Relaţii. Din punct de vedere moral şi social sistemul PCR este singurul viabil şi nimeni nu realizează sau nu vrea să realizeze că acest sistem social afectează de fapt grav viaţa economic-productivă a statului român. Banii sunt de fapt o marfă pusă la dispoziţia oricui, dar capacitatea unui individ de a poseda o cât mai mare cantitate din această marfă depinde de preţul care i se oferă pentru achiziţionarea mărfii respective, adică banii, sau de posibilitatea ca respectivul individ să impună un preţ al mărfii denumită bani. Preţul mărfii denumită bani nu depinde în totalitate de producător, ci de o categorie foarte mare în România, cea a intermediarilor care se interpun între producător şi cumpărător. în această situaţie, scăpată de sub control, intermediarul este cel ce dictează preţul, intermediarul este cel care devine sursă de evaziune fiscală, ceea ce afectează viaţa economic-productivă a statului român, lovind şi în activitatea administrativă. Practic, intermediarul îi transformă pe aproape toţi românii în adepţii sistemului PCR, iar rezultatul, după două decenii, se vede: România este pe primul loc în UE la creşterea preţurilor în ultimii ani. Din 2005 şi până la finalul anului 2012, preţurile au urcat cu 50,8% în România. Adică, circa 7% pe an! Dublu faţă de media europeană şi cu mult peste toate ţintele de inflaţie ale Băncii Naţionale a României. Scumpirile, multe peste noapte şi într-o manieră consistentă, i-au năucit pe români, fiind, în mod cert, una dintre cele mai dificile probleme din această periodă de criză. Astfel, costul vieţii de zi cu zi a devenit una dintre problemele sociale pe care actualul guvern trebuie s-o rezolve şi va putea s-o facă doar din momentul în care va rupe cordonul ombilical-eco-nomic ce leagă clasa politică de categoria socială a intermediarilor. Totuşi, trebuie înţeles prin intermediar nu doar grupul social ce intermediază relaţia de piaţă dintre producător -cumpărător, dar şi grupul social ce se foloseşte de poziţia sa social-profesională pentru a intermedia contra cost o relaţie între cel ce solicită relaţia şi cel solicitat să ofere relaţia ce va fi concretizată într-un serviciu care, într-un stat civilizat, este obligaţie profesională, iar în România a devenit o favoare transformată în sursă de bani. Astfel, alături de concedieri şi reducerea salariilor, inflaţia a fost cel mai mare stimulant al activităţii intermediarilor de marfă sau servicii către populaţie, mai ales în ultimii şapte ani.
Berea, o băutură de lux
De exemplu, creşterea cu 10% a accizei la bere, care face parte din propunerile de modificare a Codului Fiscal, va duce la scumpiri şi, implicit, la scăderea consumului, deci la reducerea veniturilor colectate la bugetul de stat, este de părere asociaţia Berarii României. Conform părerii lui Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei Berarii României, taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din preţul unei beri. Orice taxare suplimentară înseamnă o creştere a acestui nivel şi, asemenea altor produse accizabile, berea va deveni mai puţin accesibilă. Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, acciza la bere va creşte de la 1 aprilie de la 0,748 euro/hl/1 grad Plato la 0,8228 euro şi de la 0,43 euro la 0,473 euro în cazul producătorilor independenţi cu o capacitate de producţie anuală ce nu depăşeşte 200.000 de hectolitri.
Potrivit reprezentanţilor berarilor, într-un mediu economic încă afectat de criză, masura anuntaţă de Ministerul de Finanţe nu face altceva decât să le taie românilor pofta de-a mai consuma bere, în condiţiile în care puterea de cumpărare este în continuă scădere. Noul nivel de acciză ar situa România deasupra nivelului de taxare din ţări precum Germania sau Bulgaria. Berarii României consideră necesară reducerea evaziunii fiscale, care poate aduce venituri suplimentare şi substanţiale la bugetul de stat, susţinând că experienţele anterioare au dovedit că politicile de austeritate şi de creştere de taxe, cu efecte directe asupra nivelului consumului, nu pot deloc genera creştere economică.
De fapt, pentru cine înţelege funcţionarea mecanismului financiar-economic, este foarte clar că toate guvernele postdecembriste au făcut aceaşi gafă: nu au stimulat în mod real mediul privat de productivitate, ci au pus accentul, pentru susţinerea, respectiv bugetului consolidat al statului, doar pe încasarea de taxe şi impozite, pe care le-au mărit din ce în ce mai mult, până au reuşit să sufoce, să reducă productivitatea mediului privat, ceea ce a însemnat reducerea dramatică a locurilor de muncă şi stimularea evaziunii fiscale, respectiv, la alt nivel social, general, a emigrării, adică a depopulării României, ceea ce pote lovi fatal în însăşi existenţa reală a statului.
Concret, încasările din acciza la bere au fost de 620 milioane de lei anul trecut, faţă de 580 de milioane în 2011. „Este regretabil faptul că a fi bun platnic te pune în situaţia de a te afla permanent pe lista celor vizaţi de creşteri fiscale. Credem cu tărie că măsurile fiscale trebuie să se concentreze pe o stimulare a sectoarelor care au un rol de a genera valoare adaugată în economie – aşa cum este cazul sectorului berii – pentru a duce la creşterea constantă a veniturilor la buget. Tocmai de aceea este nevoie de o abordare corectă din partea Guvernului, astfel încât berea să nu fie discriminată faţa de alte categorii de băuturi”, a declarat Constantin Bratu. De fapt, românul este taxat de statul român şi când consumă bere. Şi tot este bine. Doamne fereşte să mai plătească impozit şi când urinează după ce consimă bere. De fapt, dincolo de orice ironie, creşterea taxelor şi impozitelor, aşa cum deja s-a spus, reflectă incapacitatea unui guvern de a sprijini şi stimula cu adevărat, productivitatea sectorului privat, inclusiv neputinţa sa de a reduce progresiv evaziunea fiscală care, orice s-ar spune, este baza financiară ciclică a existenţei mediului politic.
De asemenea, agricultorii care obţin venituri din creşterea animalelor vor plăti impozit de 16% aplicat la venitul net anual, impozitarea fiind extinsă şi pentru veniturile din silvicultură şi piscicultură, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal. Desigur, nu toată lumea plăteşte. Astfel, agricultorii care au maxim 10 ovine şi caprine, până la 3 vaci, 6 porci, 100 de păsări sau 100 familii de albine nu vor plăti impozit. Totodată, sunt exceptate de la impozitare veniturile din cereale, dacă suprafaţa cultivată este de maxim 2 hectare, ca şi în cazul plantelor oleaginoase, cartofilor, sfeclei de zahăr, hameiului şi leguminoaselor pentru boabe. Limite maxime mai sunt stabilite pentru pomi – 1,5 hectare, tutun, viţă de vie – un hectar şi legume cultivate în câmp şi spaţii protejate, flori şi plante ornamentale -jumătate de hectar.
Pensia, salvarea românului?
Desigur, românii mai au parte şi de veşti bune. Astfel, valoarea punctului de pensie va creştea anul acesta cu patru procente, de la 732,8 lei în prezent la 762,1 lei, măsura fiind prevăzuta în proiectul de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013. Proiectul de act normativ prevede ca bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 50.703,8 milioane lei, aceeaşi sumă fiind prevăzută şi la cheltuieli. Valoarea actuală a punctului de pensie, de 732,8 lei, a fost stabilită în octombrie 2009. De asemenea, se prevede şi o scădere cu 29.000 de persoane a numărului de şomeri înregistraţi, sperându-se să se ajungă, la sfârsitul lui 2013, la 465.000 de someri, faţă de 494.000, estimat la sfârsitul anului trecut, şi la o scădere a ratei medii a somajului la 5,2% în 2013, faţă de 5,6%, estimată pentru 2012. Adică, cinstit vorbind, apă de ploaie. încă o dată, cifrele dezvăluie că România este la pământ, dacă nu chiar sub pământ, în ceea ce priveşte capacitatea sectorului privat, în sfera producţiei, nu în cea a asigurării de servicii către populţie, în acesta din urmă fiind inclusă şi prostituţia, deci în sfera producţiei, singura capabilă să genereze progres şi prosperitate. Măreşti pensiile, salariile bugetarilor. Şi? Va fi tot degeaba dacă nu controlezi eficient sectorul intermediarilor. Iar scăderea numărului de şomeri, cum se va face? Actualmente, numărul de şomeri români va scădea prin decesul individual al acestora, deoarece decesul în grup înseamnă sinucidere, şi nu este nimeni nebun să facă aşa ceva. Nu este nici ortodox. Sau, numărul de şomeri va scădea prin emigrare, adică prin asimilarea românilor de către alte populaţii, de pe diferite continente. Şi astfel, în câteva sute de ani sau mai repede, România va fi doar un vast şantier arheologic.
FII DIN NOU „OM”!
Preot Ioan ŞTEFĂNESCU
în vremea lui Irod Agripa, Ierusalimul ajunge la cea mai mare extensiune.
Această dezvoltare a oraşului necesită şi dezvoltarea corespunzătoare a sistemului de aprovizionare cu apă, dat fiind faptul că Ierusalimul dispunea practic de o singură sursă de apă, izvorul Ghihon din valea Chedronului (numit de creştini Izvorul Maicii Domnului).
Se folosea, desigur, sistemul cisternelor subterane, apa de ploaie de pe acoperişuri şi din curţi, din anotimpul ploios al iernii, fiind adunată în cavităţi subterane (sub case sau sub curţi) tencuite cu un mortar izolator; aceste cisterne construind rezerva de apă pentru familiile respective sau când era vorba de cisterne publice, a comunităţii.
Până astăzi se mai foloseşte, dar mai rar, apa de cisternă. Scăldătorile amintite în Sf. Evanghelii nu sunt altceva decât mari rezervoare de apă -Scăldătoarea Siloamului, cât şi scăldătoarea Vitezda sunt pomenite în legătură cu câte o minune a Mântuitorului: la Siloam vindecarea orbului din naştere (Ioan 9, 7), iar la Vitezda vindecarea paralizatului de 38 de ani.
Amândouă erau socotite de iudei ca având proprietăţi miraculoase.
Dar nu apa scaldătorilor a vindecat pe cei doi oameni infirmi, ci puterea dumnezeiască a Mântuitorului Hristos. De altfel, orice calităţi terapeutice ar fi avut, nici una, nici alta, din cele două scăldători n-ar fi putut vindeca un paralitic cu o boală atât de veche (38 de ani) şi de avansată rău, cu atât mai puţin un orb din naştere.
Noi cei de azi nu avem motive să-i invidiem pe cei din Ierusalim, că au asemenea ape miraculoase. Dacă-L avem pe Hristos, dacă avem credinţă în El, izvorul apei celei vii, nu avem nevoie nici de Vitezda, nici de Siloam. El este şi oferă mai mult, infinit mai mult decât ceea ce puteau aştepta oamenii de la cele două scăldători. Evanghelia ne spune că stăteau oamenii grămadă la Vitezda, aşteptând să vadă mişcarea apei când venea îngerul Domnului şi o tulbura.
Şi astăzi aleargă oamenii prin locurile despre care merge vestea că ar fi sau oferi ceva miraculos. Dar, dacă L-ar cunoaşte toţi aceşti oameni pe Hristos şi puterea Lui; dacă ar şti cât de aproape este El de fiecare dintre noi şi cât de mult vrea el să ne ofere în dar binele de care cu adevărat avem nevoie, n-ar mai alerga spre aceste locuri, ci L-ar ruga cu credinţă pe Hristos să-i ajute, să-i vindece de neputinţele lor. Bolnavul de la Vitezda cu puterile fizice şi poate şi cele spirituale grav diminuate va fi considerat de cei din jur, care nici nu-l mai luau în seamă şi îl lăsau să zacă în patul murdar, mai puţin decât un „om”.
Vindecat însă, el îşi redobândeşte şi statutul său de om. Dar aceea ce i-a dăruit Hristos a fost mai mult decât o restaurare a stării de om sănătos trupeşte. Vindecarea i-a fost oferită ca un dar, ca un har, care nu-l va mai părăsi de acum înainte. „Cel vindecat” este expresia care îl defineşte nu doar pe slăbănogul de la Vitezda redevenit „om”, ci pe tot omul intrat într-o relaţie de neşters şi de neuitat cu Dumnezeu. El nu va înceta de acum înainte să mărturisească pe Iisus, să spună că este Cel ce l-a făcut sănătos. Fiecare dintre noi ar trebui să ne asemănăm celui vindecat din Evanghelie. Căci mântuirea pe care am primit-o de la Hristos este ea însăşi o vindecare, cea mai mare, cea mai importantă vindecare.
De aceea, nu numai că Hristos este numit Doctorul sufletelor şi trupurilor, ci sunt „doctori” şi toţi cei care au primit de la El darul vindecării sufleteşti şi trupeşti. El a făcut „doctori” pe Sfinţii Săi Apostoli, dându-le puterea de a izgoni duhurile necurate (Marcu 6, 7; Luca 9, 1) şi de a tămădui toată boala şi toată neputinţa (Matei 10, 1 şi 8; Luca 9, 2; Marcu 6, 13; Luca 9, 6). Această putere va fi transmisă tuturor celor care se vor face asemănători lui Hristos şi purtători de Dumnezeu (teofori); astfel, sfinţii şi părinţii duhovniceşti sunt adeseori numiţi în literatura patristică doctori, iar lucrarea lor asupra celor ce vin la ei este descrisă ca o vindecare.
Hristos rămâne, totuşi, singurul Doctor, pentru că, prin aleşii Lui, El este totdeauna Cel ce vindecă şi mântuieşte. Ce bine ar fi ca şi noi să ne simţim nu nişte bolnavi, ci numai, cel mult, foşti bolnavi, şi să putem mărturisi cu bucurie şi cu recunoştinţă că am primit vindecarea de la Mântuitorul Hristos şi dacă înainte eram, poate, datorită patimilor şi păcatelor, mai puţin decât „oameni”, acum, prin El şi numai datorită Lui, suntem „cei vindecaţi, adică din nou oameni”.
Desigur, pretindem să ştim mult mai bine decât alţii cine este Iisus Hristos Cel ce ne-a făcut sănătoşi. Se cuvine să ne gândim destul de serios la „însănătoşirea” noastră, şi la fiecare pomenire a numelui Său celui Prea Sfânt să ne aducem aminte, cu cea mai profundă dragoste şi recunoştinţă că El este Cel ce ne-a făcut sănătoşi, Cel ce ne ajută să devenim din nou „oameni”.
Să nu uiţi că tot ceea ce spui vorbeşte despre tine, mai ales când vorbeşti despre alţii!
BYE, BYE MELBOURNE, WELCOME PATTAYA
Eliminată în turul 3 la Australian Open de a şasea favorită, chinezoaica Li Na, Sorana Cîrstea a mai stat câteva zile în Melbourne. Ea s-a despărţit ieri de Australia făcând o ultimă plimbare pe faleza oraşului. Iar imaginea e chiar plăcută, cu oamenii făcând plajă sau intrând în ocean.
Sorana a plecat de la Melbourne către un alt loc minunat, Thailanda, acolo unde, de luni, va juca la unul dintre cele mai frumoase turnee din circuit, Pattaya, şi unde, anul trecut, a jucat în semifinale.
F.C. Conteşti Cantonament la Peştera
Prima parte a campionatului (turul) din Liga a 4-a a fost dominată de Gloria Corneşti (1, cu 42 p). Dar în trena formaţiei lui Nelu Radu stau şi Flacăra Moreni şi F.C. Conteşti (ambele cu 33 p).
Echipa din Conteşti a început pregătirile ieri. Elevii lui Dan Ioniţă s-au strâns la Conţeşti pentru primul antrenament al anului. Şedinţele de pregătire vor avea loc la Conţeşti şi Călugăreni. în perioada 2-9 feburarie, F.C. Conţeşti va efectua cu cantonament centralizat montan la Peştera, în munţii Bucegi. La această acţiune participă 20 de jucători. Vor fi şi câteva noutăţi.
în tur, lotul echipei lui Marian Alexandru a fost alcătuit din: Condrea, Alexandrescu, Roşca, Cojocaru, Dobre, St. Constantin, Bujor, Rădulescu, Nedelcu, Antal, Ene, Voicu, Cristea, Dumbravă, Vişan, Albu, Marin, Bobe,Kent, Cheisy.
Până pe 9 februarie, antrenorul Dan Ioniţă va alcătui lotul cu care va pleca la drum în returul de campionat (programat pe 9 martie 2013). Vor veni mulţi jucători în probe din Bucureşti şi Ilfov. După toate probabilităţile, africanii Kent şi Cheisy nu vor mai face parte din lotul grupării din Conţeşti.
în acestă iarnă, F.C. Conţeşti va susţine 6-7 meciuri amicale. Obiectivul este clasarea la finalul sezonului pe podium.
De echipa de juniori (locul 5, cu 43 p) se ocupă Alex Bucur.
Lângă grijile şi nevoile echipei se află, ca de obicei, primarul comunei Conţeşti, Marian Alexandru.
SA UMPLEM SALA!
CS Municipal Târgovişte – Uniqa Euroleasing Sopron, astăzi, ora 18.00, Sala Sporturilor din Târgovişte
Baschetul de club din România nu a trăit niciun moment la fel de important precum este cel care se va consuma în această seară în Sala Sporturilor din Târgovişte. Suporterii dâmboviţeni au fost martorii unor meciuri de poveste ale naţionalei feminine, au fremătat la succesele de poveste cu Arad sau Sfântu Gheorghe în finale de campionat, dar nimic nu se compară cu o ieşire din grupele Ligii Campioanelor din baschetul feminin continental. Nu sunt multe echipe din România care s-ar putea lăuda cu o asemenea performanţă, iar Târgoviştea este la un pas distanţă de acest rezultat unic în istoria acestui sport.
Poate că niciodată campioana noastră, a dâmboviţenilor, nu are mai multă nevoie de sprijinul tribunei, chit că pentru a fi în Polivalentă orice om trebuie să scoată din buzunar o sumă modică pentru o competiţie a campioanelor.
Până acum suporterii Municipalului au fost la înălţime şi au reuşit să predea adevărate lecţii de ataşament faţă de favorite şi au făcut ca site-urile de specialitate să scrie la superlativ despre atmosfera de la Târgovişte. Şi adversarele care au jucat în Sala Sporturilor au fost impresionate de infernul creat de fanii campioanei României, în ciuda lipsei de experienţă în Euroligă.
Astăzi însă, tot ce s-a întâmplat până acum trebuie să fie depăşit, pentru că în joc este o calificare istorică despre care preşedintele onorific al Municipalului, primarul Gabriel Boriga, a spus că: „va fi imposibil de repetat de vreo echipă din România în următorii 10 ani”. Pentru ca fetele lui Florin Nini să obţină această victorie, are nevoie de sprijinul nostru, al iubitorilor de sport în general şi al fanilor baschetului în special. Fiecare om care va fi în această seară în Polivalentă poate să fie parte din sufletul echipei, poate să le împingă pe jucătoarele noastre spre succes, poate să le toarne plumb în ghete adversarelor de la Sopron, poate să fie al şaselea jucător.
Să umplem sala, să fim toţi ca unul şi unul ca toţi!
| CS MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE | ||||
| 4 Claudia Pop | SF | 1.82 | 05.08.1989 | Satu Mare (ROU) |
| 10 Maja Miljkovic | PG | 1.75 | 11.04.1988 | Leskovac (SRB) |
| 11 Ivanka Matic | C | 1.93 | 29.05.1979 | Vlasenica (BIH) |
| 12 Ksenia Tikhonenko | C | 1.93 | 11.01.1993 | Alma Ata (KAZ) |
| 14 Jillian Robbins | PF | 1.90 | 07.02.1984 | OK (USA) |
| 15 Andreea Huţanu | PF | 1.85 | 17.05.1988 | Botoşani (ROU) |
| 21 Romina Filip | SG | 1.74 | 21.11.1989 | Botoşani (ROU) |
| 24 Ancuţa Stoenescu | SG | 1.74 | 01.01.1980 | Timişoara (ROU) |
| 31 Matee Ajavon | PG | 1.73 | 07.05.1986 | Monrovia (LBR) |
| 44 Gabriela Mărginean | SF | 1.82 | 12.02.1987 | Cluj Napoca (ROU) |
| Head Coach: Florin Nini | ||||
| Assistant Coach: Theodosios | Paralikas | |||
| UNIQA | EUROLEASING SOPRON | |||
| 4 Zsofia Fegyverneky | G | 1.82 | 29.09.1984 | Pecs (HUN) |
| 5 Zsofia Licskai | C | 1.92 | 25.10.1993 | Kapuvâr (HUN) |
| 6 Petra Vâgvolgyi | PF | 1.92 | 16.05.1993 | Nagykanizsa (HUN) |
| 8 Orsolya Zsovâr | GF | 1.80 | 28.06.1984 | Nagykanizsa (HUN) |
| 9 Jelena Milovanovic | F | 1.90 | 28.04.1989 | Kragujevac (SRB) |
| 10 Reka Cserny | C | 1.90 | 22.12.1981 | Budapest (HUN) |
| 13 Sara Krnjic | C | 1.96 | 15.07.1991 | Novi Sad (SRB) |
| 15 Fanni Szabo | F | 1.81 | 19.09.1994 | Budapest (HUN) |
| 41 Amber Holt | F | 1.83 | 07.06.1985 | Georgia (USA) |
| 42 Shenise Johnson | G | 1.80 | 08.12.1990 | Monroe, NY (USA) |
| Head Coach: Norbert Szekely | ||||
| Assistant Coach: Eva Kellerne Seres
ARBITRI |
|
|||
Liga a 4-a dâmboviţeană. Merge mai departe cu 17 echipe
Deşi ameninţat şi anunţat că se vor retrage din Liga a 4-a, echipele Recolta Gura Şuţii şi Gaz Metan Finta
au continuat în această competiţie şi au terminat prima parte a sezonului. Recolta pe locul 8, cu 23 p, Gaz Metan pe locul 11, cu 18 p. Mai mult ca sigur vor participa şi în a doua parte a campionatului. Au fost ceva probleme şi la Voinţa Perşinari, dar acestea au fost rezolvate de primarul Mihai Bunea, care l-a reconfirmat ca antrenor pe Aurel Godinac.
Singura echipă care a abandonat a fost Comerţul Viişoara, după etapa a 9-a. Rezultatele echipei lui Irinel Cârstea au fost anulate şi campionatul a mers mai departe cu 17 participante.
Prima clasată este Gloria Corneşti (42 p), iar „lanterna roşie” o poartă Avântul Produleşti (4 p).
Podiumul este completat de Flacăra Moreni (2, cu 33 p) şi F.C. Conţeşti (3, cu 33 p). Sub podium, F.C. Aninoasa (4, cu 30 p). Bradul Moroeni şi-a făcut echipă redutabilă şi are cea mai bună clasare din istorie în acest eşalon, locul 5, cu 28 p. în prima parte a ierarhiei le găsim pe: PAS Pucioasa (6, cu 26 p), Petrolul Târgovişte (7, cu 23 p), Recolta Gura Şuţii (8, cu 23 p). Din cauza unor convulsii interne şi a unor lipsuri financiare, Utchim Găeşti este pe locul 9, cu 21 p. Dacă în sezonul trecut a jucat în Liga a 3-a (doar şase etape), Atletic Fieni este în pluton pe locul 10, cu 21 p (!). După un start ezitant, Voinţa Pietroşiţa este pe locul 11, cu 19 p. Asta şi după ce a câştigat la masa verde partida cu Comerţul Brezoaele, pierdută în teren cu 1-2 (acasă). Peste linia roşie de marcaţie se află Gaz Metan
Finta (12, cu 18 p), A.S.
Doiceşti (13, cu 17 p), Voinţa Perşinari (14, cu 16 p). în zona retrogradării se află Comerţul Brezoaele (15, cu 14 p), Petrolul Valea Mare (16, cu 14 p) şi Avântul Produleşti
(17, cu 4 p).
Returul se reia pe 9 martie, dacă timpul o va permite. Până atunci, pe 2 martie este programată etapă de Cupa României. (A.I.)
Unirea Tărlungeni Stă în primele trei etape din retur
Echipa de lângă Braşov, Unirea Tărlungeni, a
reuşit surpriza şi a ieşit campioană de toamnă (1, cu 22 p şi + 10 la „adevăr”). A luat faţa favoritei Fortuna Brazi (2, cu 21 p şi +9 la „adevăr”).
Echipa antrenată de Laszlo Balint a reluat pregătirea pe 21 ianuarie. între 2 şi 21 februarie va efectua un cantonament la baza proprie de la Tărlungeni.
Au rămas la echipă Iacob, Pricop şi L. Nicolae,
care au fost ofertaţi în această iarnă. Au venit: R. Balint (Viitorul Constanţa), Patecu şi Damian (F.C. Braşov), Gabriel (un nigerian de la Muncitorul Reşiţa), Postolache (Corona Braşov). Mai sunt în probe 3-4 jucători. Căpitanul şi golgheterul echipei (şase goluri) este târgovişteanul Liviu Nicolae.
Pe 2 februarie este programat primul amical al anului, cu F.C. 2 Braşov (din Liga a 4-a). în agenda de lucru a antrenorului Laszlo Balint figurează mai multe meciuri amicale. Printre altele, cu F.C. Olt, Chindia şi C.S.M. Târgul Mureş. Alte adversare vor fi cu echipe aflate în canto-namet în zona Braşov.
Deşi returul este programat să înceapă pe 8 martie, Unirea Tărlungeni va sta primele 3 etape şi va juca abia în etapa a 4-a a returului, acasă, cu Conpet Ploieşti (în tur, 2-1). Acel meci va avea loc pe 29 martie 2013.
F.C. Municipal Târgovişte Pregătire fizică şi meciuri amicale
Ca de obicei, în sezonul precompetiţional de iarnă (ca şi cel de vară) este timpul meciurilor amicale. în această perioadă, F.C. Municipal Târgovişte are programate cel puţin 8-9 meciuri cu caracter amical cu adversare din toate eşaloanele.
în vară, „tunarii” târgovişteni au susţinut 14 meciuri de verificare şi au avut un parcurs bun: 11 victorii, două egaluri şi o înfrângere (0-1, cu Atletic Fieni). A marcat 44 de goluri şi a încasat 16. Din cele 14 partide, opt s-au disputat acasă şi şase, în deplasare. Antrenor era Ion Constantin.
Printre învinsele echipei lui Ghiorghi Zotic se numără S.C.M. Argeşul Piteşti (4-2 şi 1-0) şi Unirea Câmpina (1-0). Din păcate, în campionat acestea au învins Municipalul pe stadionul Academia Ghiorghi Zotic, cu scorul de 0-1. Unirea Câmpina, cu un autogol I. Constantin, iar S.C.M. Argeşul Piteşti-prin reuşita puştiului de 17 ani, Rădescu. în acea perioadă, gruparea de la Şotânga se depărţise de: Petculescu, Boroş, A. Mihai, Pahonţu, Matei, R. Filip, Leţu, Onea, Tănase, M. Mădăran, Iliescu, Zgâmbău.
în timpul campionatului, când pe banca tehnică a venit Gigi Manea (din etapa a 5-a), aceste meciuri au continuat. Echipa de pe malul drept al Ialomiţei s-a confruntat cu: Petrolul Târgovişte (2-2, Dragnea 2 – Bratu 2), F.C. Aninoasa (2-1, Negotei, Grigore – Pahonţu), Fortuna Brazi (0-0), GSA Nucet (3-1, Mândru, Gâldău, Trică -Manea), F.C. Conţeşti (2-1, Lungeanu 11 m – Kent autogol – Bujor). Pe parcursul turului, F.C. Municipal Târgovişte s-a despărţit de: B. Popescu,Zidăroiu, A. Filip, Iulian Constantin, Marinescu.
Trupa antrenată de Gigi Manea a continuat seria meciurilor amicale şi după ce s-a terminat prima parte a campionatului (turul). în acea perioadă rece a jucat cu secţionata Concordia Chiajna (1-0, Grigore) şi Sportul Studenţesc Bucureşti (3-5, Grigore 2, Popa – Nistor 2, Ferfelea 2, Lazăr). A mai fost programată o partidă, la Şotânga, cu F.C. Voluntari (antrenor Romică Bunică), dar din cauza timpului nefavorabil, acesta nu s-a mai disputat.
„Tunarii” domneşti vor relua pregătirile pe 4 februarie 2013, sub conducerea lui Gigi Manea. Nu mai fac parte din lot Negotei şi Trică. După o scurtă perioadă de reaco-modare la efort, vor urma antrenamentele mai tari, dar şi mult doritele partide amicale. Prima, chiar pe 9 februarie, cu Concordia 2 Chiajna (în deplasare). Apoi, trupa lui Ghiorghi Zotic va da piept cu F.C. Afumaţi, Metaloglobus Bucureşti şi Atletic Bradu. Se poartă negocieri cu Dacia Mioveni şi A.F.C. Berceni, dar şi cu echipe de top din Liga a 4-a dâmboviţeană.
Stadionul Academia Ghiorghi Zotic din Şotânga a fost, în acestă iarnă, într-un proces de înfrumuseţare şi cos-metizare. Este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai cochete arene din acest eşalon. Suprafaţa de joc este impecabilă. Dreptunghiul verde satisface cele mai exigente gusturi şi pretenţii.
În noul campionat. SERIA POSIBILĂ
Pentru F.C.M. Târgovişte, returul acestui campionat din Liga a 3-a, seria a 6-a, este compromis. Competiţia se reia pe 8 martie (zi simbolic[), dar F.C.M. Târgovişte va sta, urmând să dispute primul meci al anului 2013 în deplasare, la Unirea Câmpina, pe 15 martie.
Până atunci este timp suficient de pregătire, de partide amicale, care, probabil, vor fi tot atâtea câte şi cele oficiale (9).
Va trebui totuşi luat în serios acest retur, deoarece din cele 6 serii vor retrograda echipele clasate pe locurile 11, 12, 13, dar şi 4 echipe cu cea mai slabă linie de clasament de pe locul 10 din cele 6 serii, în baza unui clasament separat pentru fiecare serie în parte. F.C.M. Târgovişte trebuie să evite locul 10. „Socotelile” s-ar putea încheia mai devreme dacă Girom Albota se va retrage, aşa cum am aflat şi noi pe „surse”.
Dacă acest campionat, 2012-2013, pare încheiat pentru F.C.M. Târgovişte, tot în Liga a 3-a, în schimb, cel ce urmează, 2013-2014, se anunţă deosebit de dificil, dacă se va aproba un sistem de 4 serii cu câte 18 echipe.
Trecând în revistă cam ce echipe pot forma seria cu F.C.M. Târgovişte, probabil vor fi echipele din judeţele Ilfov, Prahova, Argeş, Prahova, Municipiul Bucureşti.
în acest context, F.C.M. Târgovişte va avea viaţă grea, dat fiind faptul că în marea lor majoritate cunoaştem echipele,am mai evoluat în compania multora dintre ele.
în celelalte serii, disputa pentru retrogradare este mare, vor rămâne numai echipele valoroase, cu potenţă financiară.
în procent mare, cam asta va fi componenţa seriei din care va face parte şi F.C.M. Târgovişte. Am luat în calcul clasamentele la finalul turului, care, evident, la finalul competiţiei poate fi altfel.
însă se conturează cam ce echipe vor retrograda. Trebuie lăsate trei locuri pentru echipele de la jocurile de baraj din cele 4 judeţe şi municipiul Bucureşti.
Cam acestea ar putea fi „colegele” de serie ale F.C.M.-ului în ediţia 2013-2014:
Metaloglobus Bucureşti, F.C. Chirnogi, Juventus Bucureşti, F.C. Ştefăneşti, F.C. Baloteşti, C.S. Afumaţi, Inter Clinceni, Viitorul Domneşti, Progresul Cernica, F.C. Voluntari, Unirea Câmpina, Argeşul Piteşti, Conpet Ploieşti, F.C.M. Târgovişte, Urban Titu…
Pentru F.C.M. Târgovişte „necunoscute” ar fi Juventus Bucureşti, F.C. Ştefăneşti, C.S. Afumaţi, Progresul Cernica, F.C. Voluntari.
Evident, este o serie „posibilă”, dar, oricum, pe aceste „schelet” se va forma noua serie din campionatul următor.
în acest sens, va trebui să gândim de pe acum noul lot de jucători, care va trebui să fie îmbunătăţit valoric, dar şi numeric, deoarece vor fi 34 de meciuri şi nu 18, câte aveam în acest campionat, deci jumătate din câte vom avea în noul campionat.
Va trebui un lot de 24-25 de jucători gata dispuşi să evolueze într-un alt campionat, mult mai puternic, iar dacă trebuie să evolueze tot în Liga a 3-a, va trebui şi ceva echipă de „cursă lungă”.
Dacă va fi această componenţă sau nu, mai puţin contează. Cert este că va fi un alt campionat, cu alte pretenţii, pe care nu le poate realiza decât o echipă valoroasă.
Şi cele 8-9 partide pe care le avea de disputat în acest retur trebuie tratate cu seriozitate, practic vor fi un test pentru jucătorii care vor rămâne să evolueze tot la F.C.M. Târgovişte, iar acumulările fizice în perioada de iarnă se realizează.
Prinşi de jandarmi cu o căruţă de ţevi
Pentru 350 de lei,şi- au riscat libertatea. Trei tineri din localitatea dâmboviţeană Măneşti au fost prinşi de jandarmi în timp ce transportau 100 de metri liniari de conductă pe care o furaseră dintr- o pădure. Conducta era în conservare şi aparţine unei societăţi comerciale. Cei trei bărbaţi au tăiat conducta în mai multe bucăţi pentru a o putea transporta cu o căruţă .Pentru a ajunge la conductă au săpat un şant. Cei trei bărbaţi , cu vârste între 25 şi 32 de ani, au fost prinşi de jandarmi în timp ce încercau să ajungă cu bucăţile de conductă acasă pe un drum forestier. Jadarmii le – au ieşit în cale şi le – au blocat drumul. Tinerii au recunoscut că au furat conducta din pădure, însă spun ei că au recurs la acest gest pentru ca nu au locuri de muncă şi pentru a –şi putea întreţine familiile:”Am luat-o să o vindem ca să avem cu ce să ne întreţinem familiile.Suntem amărâţi,avem familie mar.Ştiam că ne poate paşte un dosar penal dar nevoile ne îndeamnă să luăm ţeavă.Legea decide”,a declarat unul dintre tineri.”Dacă aveam bani nu mai venem .Ce să facem ,mai bine luăm ţeavă decât să dăm la lume în cap.Suntem uzi până la piele,asta este viaţa”,a declarat un alt bărbat .Ei sunt însă acum cercetaţi pentru furt calificat:”Un echipaj al Jandarmeriei Dâmboviţa au depistat pe raza localităţii Măneşti , trei bărbaţi în timp ce transportau conductă metalică ce aparţineau unei societăţi comerciale .Conducta a fost sustrasă din zona unui parc petrolier .Celor trei persoane li s-au întocmit actele procedurale şi sunt susceptibile de furt calificat ”,a declarat cpt.Ciprian Vătăşelu,purtător de cuvânt IJJ Dâmboviţa .Întreaga cantitate de conductă a fost predată societăţii păgubite. In zonă furturile de conductă metalică s -au înmulţit , jandarmii organizând periodic pânde.
Salvarea în munte are culoarea bleu-jandarm!
Cine sunt jandarmii ? Sunt aceia care, veghează, zi şi noapte, în gerul năpraznic al iernii sau în arşiţa neiertătoare a verii, asupra ordinii, liniştii şi a păcii sociale. Sunt aceia către care cetăţeanul îşi îndreaptă oful şi speranţele atunci când îi sunt lezate drepturile şi demnitatea. Sunt aceia care cutreieră ţara în lung şi-n lat în slujba şi liniştea populaţiei. Ce fac jandarmii? Nimic deosebit şi, totuşi ceva aparte. I-aţi văzut şi îi vedeţi zilnic la datorie , aţi auzit şi auziţi zgomotul candenţat al paşilor patrulelor pe caldarâmul străzilor noaptea, i-aţi chemat şi îi chemiţi în pieţele oraşului ori de câte ori vă este tulburată ordinea şi liniştea, v-au sărit în ajutor atunci când v-au lovit urgiile naturii – inundaţii, alunecări de teren şi înzăpeziri. Sigur, jandarmii au toate răspunderile oricărui cetăţean, dar mai au una cu care transced în excepţie:- au datoria şi răspunderea de a garanta cu viaţa lor, viaţa semenilor lor;- să nu uităm că jandarmul este tată, este soţ, are părinţi;- să nu uităm că jandarmul este om.Activitatea lui nu are început şi nu are sfârşit. Are doar valoare atunci când el este ajutat să-şi desfăşoare în condiţii optime misiunile.Spiritul de echipă reprezintă cheia marilor performanţe. Oamenii de succes au ca armă principală perseverenţa. Orice soldat ,în viaţă trebuie să respecte deviza: Ai reuşit, continuă! N-ai reuşit, continuă!A fi jandarm montan este dificil, dar şi această meserie are farmecul ei. Este o muncă solicitantă. Muntele trebuie respectat, iar un jandarm montan trebuie să fie oricând gata de a porni în misiune pe munte. Jandarmeria Montană este structura specializată a Jandarmeriei Române destinată menţinerii ordinii publice în staţiunile montane şi pe traseele turistice, o structură permanent prezentă în mijlocul populaţiei, care acţionează în sprijinul cetăţenilor.Subordonat Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Mircea cel Bătrân” Dâmboviţa, Postul de Jandarmi Montan Peştera a fost înfiinţat la 9 octombrie 2004 şi este situat la o altitudine de 1620 m, în zona cunoscută sub numele Piciorul Babelor. Postul este alcătuit din şapte subofiţeri jandarmi, aceştia executând misiuni zilnic, în special în zona Platoului Bucegi şi a Parcului Natural Bucegi. În prezent este singura subunitate de acest gen de pe raza Judeţului Dâmboviţa, conducerea inspectoratului analizând posibilitatea înfiinţării unul alt post, în zona Zănoaga . Împreună cu formaţiunile Salvamont şi cu Administraţia Ariilor Protejate, jandarmii montani au executat acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor care au suferit accidente sau care s-au aflat în pericol, participând totodată la misiuni comune cu reprezentanţii instituţiilor abilitate pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor privind asigurarea protecţiei, conservării fondului cinegetic şi piscicol natural, precum şi pentru protecţia mediului. Postul are în dotare un ATV şi o maşină performantă, cu ajutorul cărora jandarmii montani îşi pot desfăşura activitatea în condiţii optime. Dacă vorbim despre dotările individuale ale jandarmilor montani , au ce le trebuie astfel încât să poată interveni oricând şi la orice oră pentru a oferi ajutor celor aflaţi în dificultate
Turist rătăcit, salvat de jandarmii montani
Zi geroasă de ianuarie şi plină de zăpadă. Un telefon prin 112, anunţa la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa, că un turist , este izolat din cauza căderilor masive de zăpadă,în timpul unei drumeţii pe care o făcea în zona Padina –Pestera . Solicitarea a venit chiar din partea celui afectat, un bărbat în vârstă de 30 ani. La nivelul subunităţii de jandarmi montani Peştera s-a constituit o echipă de intervenţie, alcătuită din trei jandarmi – plutonier major Mihai Mocanu , plutonier major Constantin Secăreanu şi plutonier Marius Bălan , care cu ajutorul unui autoturism 4 x 4şi un ATV au pornit în căutarea turistului , atât din partea de sus, cât şi din cea de jos a văii. Pe timpul acţiunii de căutare, jandarmii montani au ţinut telefonic legătura cu turistul rătăcit şi i-au recomandat acestuia să rămână pe loc , astfel încât să fie reperat mai uşor.După căteva zeci de minute, bărbatul a fost găsit. Turistul era într-o stare de sănătate bună şi nu a necesitat îngrijiri medicale, fiind condus, apoi, la cabana la care era cazat. Această acţiune nu a fost decât un exerciţiu demonstrativ de salvare a unei presoane rămasă izolată pe munte. Simularea a constituit de fapt un antrenament al jandarmilor în condiţii reale şi a avut scopul de a evidenţia pericolele la care se pot expune cei ce iubesc drumeţiile montane.Turistul rătăcit ,nu era nimeni altul decât ,cpt Ciprian Vătăşelu ,purtătorul de cuvânt al IJJ Dâmboviţa .









