Pe 29 iulie a fost sărbătorită Ziua Imului Naţional Deşteaptă-te, române! Ziua imnului se săbătoreşte anual ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998.
În Piaţa Tricolorului din Târgovişte, a avut loc un ceremonial dedicat Zilei Imnului de Stat al României, la care au participat reprezentanţi ai structurilor militare, administraţiei publice judeţene şi locale, Arhiepiscopiei Târgoviştei, parlamentari de Dâmboviţa, directorii mai multor instituţii publice, numeroşi cetăţeni dâmboviţeni.
Programul acestui eveniment a inclus: primirea raportului de către Prefectul Judeţului Dâmboviţa, intonarea Imnului de Stat al României, susţinerea de alocuţiuni despre semnificaţia acestei sărbători, defilarea detaşamentului de onoare.
Pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste Deşteaptă-te, române!, devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic Un răsunet de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului Foaie pentru minte, inima şi literatură, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul Imnului regal român. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de Zdrobite cătuşe, apoi de Te slăvim, Românie! şi de imnul comunist Trei culori. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie Deşteaptă-te, române ! Mai mult, în 21 decembrie 1989, la mitingul care i-a pecetluit soarta, Nicolae Ceauşescu a rostit două versuri chiar din „Deşteaptă-te române”.
Related Posts
Add A Comment