9 Mai, România a sărbătorit Ziua Europei

Pe 9 mai, în fiecare an, România celebrează Ziua Europei, zi dedicată păcii şi unităţii europene. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei. Viziunea sa era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze producţia de cărbune şi oţel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. De Ziua Europei, în 2021, instituţiile UE aduc un omagiu online numeroşilor europeni care, din solidaritate, îi ajută pe ceilalţi europeni să facă faţă crizei cauzate de coronavirus.Consiliul Europei a fost fondat la 5 mai 1949, şi astfel, în 1964 a ales această dată pentru a celebra propria înfiinţare. În 1985, Comunităţile Europene, care mai târziu au devenit Uniunea Europeană, au adoptat drapelul Europei folosit de Consiliul Europei până atunci, ca simbol propriu al comunităţilor.
Cu toate acestea, liderii comunităţilor au decis să stabilească Ziua Europei la 9 mai 1950, în comemorarea Declaraţiei Schuman. Tratatul de la Lisabona, care a înlocuit Constituţia europeană, are o declaraţie a şaisprezece membri care susţin simbolurile europene. La data de 9 mai 1950 s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi. La Paris, în acea zi, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene. Ministrul francez a propus atunci crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare. 9 mai este celebrată în diferite forme în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi în ţările din jur, cum ar fi Turcia. Datorită naturii politice a zilei, au fost observate încercări de a educa oamenii despre Uniunea Europeană şi discursuri în sprijinul integrării europene. Drapelul este un alt simbol cu un rol important în celebrarea zilei Europei. Deşi există preferinţa de a sărbători ziua Europei pe 9 mai, având în vedere vizibilitatea mai mare a Uniunii Europene, 5 mai este încă celebrată în unele state europene datorită rolului Consiliului în apărarea drepturilor omului, democraţiei parlamentare şi a statului de drept. În contrast, Declaraţia Schuman a fost doar o propunere de unire a industriilor de cărbuni şi oţel ale Franţei şi Germaniei.

Din anul 2003, Ucraina sărbătoreşte Ziua Europei în cea de-a treia sâmbătă a lunii mai.
Cine a fost Robert Schuman
Robert Schuman s-a născut în 1886 în Luxemburg, dar a devenit cetăţean german când regiunea în care locuia a fost anexată de Germania. În 1919, după Primul Război Mondial, a devenit şi cetăţean francez, când regiunile Alsacia şi Lorena au fost restituite Franţei.
A studiat economia, dreptul, filosofia politică, teologia şi statistica la universităţile din Bonn, Berlin, Munchen şi Strasbourg, înainte de Primul Război Mondial. Nu s-a putut înrola în armată din motive medicale, dar a devenit activ în spaţiul politic, urmând să îşi înceapă cariera de după război ca membru al Parlamentului Francez.
În 1939, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Schuman a devenit ministru adjunct în guvernul francez. A fost un membru activ al rezistenţei franceze din timpul războiului, reuşind cu greu să scape de deportarea în lagărul de concentrare de la Dachau din Bavaria. A rămas ascuns timp de trei ani în zona „liberă” a Franţei, fiind dat în urmărire contra unei sume de 100.000 de mărci. De asemenea, a refuzat invitaţia generalului de Gaulle, aflat în exil în Anglia, dorind să rămână împreună cu francezii ocupaţi de nazişti.
După război, Schuman a ocupat o serie de funcţii cu nivel înalt, devenind pe rând ministru al finanţelor, prim-ministru, ministrul afacerilor externe şi ministru al justiţiei. A fost unul dintre cei mai importanţi negociatori în ceea ce priveşte crearea unor tratate şi iniţiative precum Planul Marshall – primul plan de reconstrucţie a Europei conceput de SUA, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Consiliul Europei – cea mai mare organizaţie în materie de drepturi ale omului de pe continent. Astfel, Schuman punea treptat baza unificării Europei.
Una dintre cele mai mari dorinţe ale lui Schuman a fost ca războiul să devină „nu doar de neconceput, ci practic imposibil”, având să îşi facă simţite gândurile prin declaraţia care îi poartă numele, în care le-a propus Germaniei şi celorlalte state europene să conlucreze pentru unificarea intereselor economice.
În 1958, Schuman a devenit primul preşedinte al instituţiei care a precedat Parlamentul European, organismul cu puteri legislative al UE. După ce şi-a părăsit funcţia, Parlamentul i-a acordat titlul de „părinte al Europei”, iar ziua în care a prezentat faimoasa declaraţie a fost declarată „Ziua Europei”. De altfel, pentru a onora munca de pionierat în ceea ce priveşte Visul Europei Unite, zona din Bruxelles unde îşi au sediul mai multe instituţii ale Uniunii Europene îi poartă numele.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Concert extraordinar intitulat "Onoare şi Recunoştinţă Spitalului Judeţean de Urgenţă"

Concert-omagiu,dedicat cadrelor medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, implicate în lupta cu COVID-19, care au fost şi au rămas în prima linie încercând să-i salveze pe ceilalţi. Nu trebuie să uităm nici de echipajele de la Ambulanţa Dâmboviţa, SMURD, şi nu în ultimul rând de pompieri, jandarmi şi […]