Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, şi preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, pun umărul împreună la dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă
Primăria Stoeneşti din judeţul Argeş a fost, ieri, gazda unei întâlniri între preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, şi preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu. Autorităţile judeţene din Argeş s-au întâlnit cu cele din Dâmboviţa pentru a semna protocolul de colaborare între cele două judeţe, în vederea accesării de fonduri europene, guvernamentale pentru realizarea unor proiecte de maximă importanţă ce contribuie la dezvoltarea socio-economică şi turistică a celor două judeţe. Nu întâmplător a fost aleasă comuna argeşeană Stoeneşti ca punct de întâlnire, şi spunem acest lucru pentru că în zonă se va dezvolta proiectul Leaota. Prin protocolul de colaborare, semnat între cele două judeţe, se va urmări promovarea unor proiecte importante atât pentru comunităţile argeşene, cât şi pentru cele dâmboviţene. Preşedintele CJ Argeş şi preşedintele CJ Dâmboviţa au afirmat că au stabilit şase teme esenţiale ce au ca obiectiv dezvoltarea de proiecte cu finanţare europeană şi chiar guvernamentală, care vor contribui cu adevărat la dezvoltarea economică a celor două judeţe: „Începem să realizăm regiunea noastră economică şi, totodată, să o facem să funcţioneze. Îi mulţumesc domnului preşedinte al CJ Dâmboviţa pentru receptivitatea cu care a răspuns să colaborăm pe câteva domenii de interes major atât pentru localităţile argeşene, cât şi pentru cele dâmboviţene. Avem stabilite deja şase teme mai importante. Acest protocol pe care l-am semnat trebuie să se transforme şi în Hotărâri de CJ. Proiectele europene pe care le avem în vedere au ca scop realizarea unei strategii de integrare a proiectelor de interes comun”, a afirmat preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu.
Turismul va lua naştere în zona Leaota
Dezvoltarea turistică a zonei Leaota, reabilitarea, modernizarea drumurilor de legătură între cele două judeţe, gestionarea integrată a cursurilor de apă, dezoltarea pomi-culturii prin cele două staţiuni pomicole, cea de la Mărăcineni Argeş şi cea de la Voineşti Dâmboviţa, sunt doar câteva dintre cele mai importante proiecte pe care le au în vedere autorităţile judeţene din Argeş şi cele din Dâmboviţa. Autorităţile din Dâmboviţa se gândesc să dezvolte turismul în masivul Leaota, acolo unde, împreună cu judeţul Argeş, vor să pună bazele a şapte ministaţiuni eco-turistice, unde localnicii să îşi poată valorifica produsele tradiţionale. Repartizarea ar fi următoarea: trei pe teritoriul judeţului Argeş şi patru pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. Se doreşte crearea a peste 7.000 de locuri de cazare, hoteluri şi pensiuni, 18 kilometri de pârtii olimpice naturale, pârtie pentru bob şi patinoare artificiale.
Este întocmit de mai multă vreme un studiu de fezabilitate. Autorităţile speră să obţină finanţare pe exerciţiul 2014-2020, tot din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional: „Semnăm un protocol de colaborare şi am pornit de la ideea că dezvoltarea economică, socială reprezintă o prioritate pentru consiliile judeţene. Aşa cum v-am mai spus, vor avea prioritate la finanţare proiecte integrate, care rezolvă problemele mai multor judeţe. Au un impact regional. Ne-am stabilit câteva teme prioritare: Dezvoltarea turistică a zonei Leaota, Reabilitarea, modernizarea drumurilor de legătură între cele două judeţe, Gestionarea integrată a cursurilor de apă, Dezoltarea pomiculturii prin cele două staţiuni pomicole, cea de la Mărăcineni Argeş şi cea de la Voineşti Dâmboviţa, Sprijinirea învăţământului superior bazat pe cercetare şi inovare”, a declarat Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Până la acest moment CJ Dâmboviţa are semnate două protocoale de colaborae cu două judeţe vecine. Cel de ieri – cu Argeş şi cel din vară – cu Braşov. Consiliile judeţene din Braşov şi Dâmboviţa au bătut deja palma pentru un proiect îndrăzneţ, numit „Transcarpatica”. Drumul ar străbate Bucegii şi ar face legătura dintre zona turistică a acestor munţi şi culoarul Rucăr-Bran. Autorităţile vor încerca să acceseze fonduri europene pentru realizarea şoselei, care ar facilita vizitarea unor locuri, accesibile acum doar pe trasee forestiere sau pe poteci montane.
