Potrivit algoritmului, în ultimul weekend al primei luni de primăvară și la o săptămână după echinocțiul de primăvară 2023, mai exact în noaptea de 25 spre 26 martie 2023, România va trece la ora de vară. Ceasurile se vor da înainte cu o oră, astfel că ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar ziua de duminică va fi cea mai scurtă din an. Odată cu trecerea la ora de vară 2023 se poate spune că „vom dormi cu o oră mai puțin”. De asemenea, ziua de 26 martie 2023 va fi cea mai scurtă zi din an, având, din punct de vedere strict teoretic, doar 23 de ore.
Sistemul acesta, utilizat de tot mai puține țări, are ca scop folosirea pe cât mai mult posibil a luminii Soarelui. Din punct de vedere istoric, ideea trecerii la ora de vară aparține omului de știință Benjamin Franklin, care a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau acestea. Practic, Franklin a dorit să economisească banii consumați pe lumânări sau lămpi cu ulei și gaz prin alinierea orelor de muncă la orele de lumină naturală. Primele țări care au adoptat-o au fost Germania și Austro-Ungaria în scopul de a economisi cărbune în timpul războiului. SUA au luat aceeași decizie în timpul Primului Război Mondial. În România, sistemul a fost adoptat prima dată în anul 1937. După război s-a renunțat la trecerea la ora de vară pentru o perioadă.
În urmă cu câțiva ani Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea orei în Europa, statele membre având libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Decizia fiecărui stat ar fi trebuit luată până în aprilie 2020, iar începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană. Numai că pandemia de COVID, iar apoi conflictul din Ucraina au condus la tergiversarea aceastei inițiative. Țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.
Nu lipsesc repercusiunile asupra sănătății populației
A fost dovedit științific faptul că trecerea la ora de vară are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației, care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare. Sunt persoane care se confruntă cu stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, deoarece nu se pot adapta atât de repede la noua oră. Schimbarea poate veni la pachet cu stări de nervozitate și oboseală, deoarece acest proces de adaptare se manifestă diferit de la o persoană la alta. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și, odată cu el, pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
