Ziua de 1 Martie înseamnă începutul primăverii calendaristice, dar pentru români este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii. În 2019 a fost depus la Senat chiar un proiect de lege prin care se cerea ca 1 Martie, ziua Mărțișorului, să devină sărbătoare națională. Scopul era de a promova tradițiile legate de Mărțișor. Numai că România are deja această obligație încă din 2017, când Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO.” Ca în fiecare an, alături de colegi și prieteni, cumpărăm cele mai frumoase mărțișoare de la Târgul de Mărțișor, loc unde sunt prezenți zeci artizani din Dâmbovița și din țară. La rândul lor, copiii din centrele de îngrijire din județul Dâmbovița, împreună cu cei de la Școala Specială din Târgoviște, vă așteaptă, în această perioadă, cu un stand plin de culoare și mărțișoare handmade.O primăvară senină!” a transmis președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan
Etnologul Ion Ghinoiu consemnează, în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), că firul mărţişorul, realizat din două fire colorate şi răsucite, reprezenta „funia anului”, care împletea zilele celor două anotimpuri de bază, semnificând, totodată, şi unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate, legendele Dochiei confirmând faptul că românii structurau anul pe o eternă opoziţie a contrariilor, amintind, aproape fără excepţie, vara şi iarna.După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Potrivit lui Ion Ghinoiu, numele lunii martie a influenţat, însă, denumirea acestei sărbători marcată la 1 martie, Mărţişor, în defavoarea unor denumiri mai vechi, precum Dochia sau Dragobete.
