Lumini şi umbre

A apărut nr. 33 al revistei trimestriale „Vtralii – Lumini şi umbre”, Revista Veteranilor din Serviciile Române de Informaţii, anul IX, pe lunile decembrie 2017- februarie 2018. Deşi nu este o revistă prporiu-zise de istorie, valoarea acestei publicaţii nu scade cu nimic sub aspect intelectuale, ea având, prin tematica abordată, valoare de document, pentru simplul fapt că majoritatea semnatarilor materialelor publicate au fost mai mult decât simpli contemporani ai evenimentelor relatate. De asemenea, şi în acest număr, avem articole ce se înscriu în siajul Centenarului Marii Unirii, prin pertinente referiri la Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, acesta din urmă fiind prezent în toate momentele importante ce au dus la configurarea statului român modern. Despre Alexandru Ioan Cuza s-a scris mult, uneori crându-i-se aura de unic reformator, dar, cu toate acestea, Mihail Kgălniceanu, prin faptele sale politice, s-a dovedit a fi principalul motor al declanşării reformelor. Astfel, după cum se arată în articolul semnat de col. (r) dr. Aurel V. David, Kogălniceanu este, printre altele, cel ce a conceput Legile nr. 394 şi nr. 396, prima stipulând că fiecare comună rurală şi urbană trebuie să aibă „o casă a comunei”, numită Primărie, denumire ce a rămas valabilă, sub aspect administrativ, şi în prezent. Prin cea de-a doua lege s-a prevăzut înfiinţarea Consiliilor Judeţene. Sunt doar câteva dintre aspectele activităţii lui Mihail Kogălniceanu pentru modernizarea tânărului stat român şi plasarea acestuia pe meridianul sincronismului cu statele mai dezvoltate din Occident.
Dar să vă prezentăm sumarul noului număr: Editorial
Academician Dinu C. Giurescu: „Dacă securitatea se opunea, ieşea o baie de sânge”
Centenarul Marii Uniri
* O iniţiativă de interes: Ciclul de emisiuni TV „Un veac de la Marea Unire: A apărut nr. 33 al revistei trimestriale „Vtralii – Lumini şi umbre”, Revista Veteranilor din Serviciile Române de Informaţii, anul IX, pe lunile decembrie 2017- februarie 2018. Deşi nu este o revistă prporiu-zise de istorie, valoarea acestei publicaţii nu scade cu nimic sub aspect intelectuale, ea având, prin tematica abordată, valoare de document, pentru simplul fapt că majoritatea semnatarilor materialelor publicate au fost mai mult decât simpli contemporani ai evenimentelor relatate. De asemenea, şi în acest număr, avem articole ce se înscriu în siajul Centenarului Marii Unirii, prin pertinente referiri la Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, acesta din urmă fiind prezent în toate momentele importante ce au dus la configurarea statului român modern. Despre Alexandru Ioan Cuza s-a scris mult, uneori crându-i-se aura de unic reformator, dar, cu toate acestea, Mihail Kgălniceanu, prin faptele sale politice, s-a dovedit a fi principalul motor al declanşării reformelor. Astfel, după cum se arată în articolul semnat de col. (r) dr. Aurel V. David, Kogălniceanu este, printre altele, cel ce a conceput Legile nr. 394 şi nr. 396, prima stipulând că fiecare comună rurală şi urbană trebuie să aibă „o casă a comunei”, numită Primărie, denumire ce a rămas valabilă, sub aspect administrativ, şi în prezent. Prin cea de-a doua lege s-a prevăzut înfiinţarea Consiliilor Judeţene. Sunt doar câteva dintre aspectele activităţii lui Mihail Kogălniceanu pentru modernizarea tânărului stat român şi plasarea acestuia pe meridianul sincronismului cu statele mai dezvoltate din Occident.
Dar să vă prezentăm sumarul noului număr: Editorial
Academician Dinu C. Giurescu: „Dacă securitatea se opunea, ieşea o baie de sânge”
Centenarul Marii Uniri
* O iniţiativă de interes: Ciclul de emisiuni TV „Un veac de la Marea Unire: