Iniţiativă a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007, Ziua mondială a justiţiei sociale a început să fie aniversată din anul 2009. La 10 iunie 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă.
Mediul online a devenit, în ultimul deceniu, un loc propice pentru desfăşurarea activităţilor economice, tendinţă impulsionată pe fondul pandemiei de COVID-19. Drept urmare, pentru multe persoane, accesul la piaţa muncii este condiţionat de cel la conexiunea de internet. Reversul medaliei este că populaţia unor zone şi chiar a unor ţări întregi ar putea avea de suferit din cauza conexiunilor la internet neperformante, preţurilor ridicate pentru serviciile online sau, pur şi simplu, de imposibilitatea de a se putea conecta. ONU atrage atenţia că, în acest fel, inegalităţile sociale deja existente se adâncesc sau, în paralel, pot apărea unele noi.Afacerile tradiţionale sunt, la rândul lor, afectate de cele din economia digitală, acestea din urmă beneficiind de o mai mare piaţă de desfacere şi, în anumite cazuri, de un regim legislativ mai lejer, datorită noutăţii lor. Pentru a diminua şi, treptat, elimina discrepanţele tehnologice, economice şi juridice apărute odată cu avântul luat de economia digitală, este necesar un efort conjugat al statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale instituţiilor relevante ale ONU, notează www.un.org.Cu prilejul Zilei mondiale a justiţiei sociale, ONU atrage atenţia că, pe plan internaţional, peste 60% dintre oamenii muncii lucrează la negru, fără un contract de muncă legal. Procentul celor care au slujbe „full-time” este de 45% şi continuă să scadă. Până în 2030, ar trebui create peste 600 de milioane de locuri de muncă, doar pentru a ţine pasul cu creşterea demografică globală.
În anul 2020, tema propusă de ONU a fost „Reducerea inegalităţilor pentru obţinerea justiţiei sociale” („Closing the Inequalities Gap to Achieve Social Justice”). Potrivit datelor ONU, unul din cinci oameni ai muncii încă se află la limita sărăciei, salariile stagnează, plata pentru acelaşi gen de muncă diferă în funcţie de gen şi, în general, beneficiile aduse de creşterea economică sunt neglijabile pentru o mare parte a populaţiei planetei.În anul 2019, tema propusă de ONU a fost „Dacă vrei pace şi dezvoltare, lucrează pentru justiţia socială” („If You Want Peace & Development, Work for Social Justice”). Potrivit www.un.org, justiţia socială este fundamentul coexistenţei paşnice între naţiuni şi în interiorul lor. Conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, nu mai puţin de două miliarde de persoane trăiesc în contexte sociale instabile sau afectate de conflicte, dintre care peste 400 de milioane cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi uşurarea accesului la acestea pentru grupurile defavorizate social sunt estimate să crească veniturile şi să contribuie la formarea unei societăţi mai echitabile.În 2018, tema a fost ”Muncitori în mişcare. În căutarea justiţiei sociale” (”Workers on the Move. The Quest for Social Justice”). Cu acel prilej, a fost evidenţiată nevoia de a crea oportunităţi decente de lucru pentru migranţi.Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.Termenul de justiţie socială, inventat de către cărturarul italian Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia
