În ciuda frigului, miercuri, 22 decembrie, la Troița Eroilor din Piața „Mihai Viteazul”, din municipiul Târgoviște au avut loc manifestări ocazionate de sărbătorirea Zilei Revoluției Române. La 32 de ani de la Revoluția care a înlăturat de la putere regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, momentul a fost comemorat, cu depuneri de coroane și ceremonii organizate în punctele fierbinți ale evenimentelor din 1989.
În istorie, ziua de 22 decembrie reprezintă prima zi de libertate. Clipele grele prin care au trecut în decembrie 1989, nu iau lăsat indiferenți pe dâmbovițeni. La 32 de ani de atunci, autoritățile județului au participat la ceremoniile de comemorare a eroilor, însă în număr destul de mic, în contextul pandemic. Coroane au fost d
„Mihai Viteazul”, din municipiul Târgoviște pentru eroii care au murit.
Pe 22 decembrie 1989, chiar de la primele ore ale dimineții, străzile din Bucuresti și din multe alte orașe ale țării se umpleau de oameni care strigau, în cor, „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Victorie! și „Libertate!”.
Acțiunile organizate cu acest prilej de Instituția Prefectului Județului Dâmbovița împreună cu Garnizoana Târgoviște și Asociația Luptătorilor din Decembrie 1989 au debutat cu un ceremonial militar și religios, urmat de depunerea de coroane, jerbe de flori și o scurtă defilare.
De la eveniment nu au lipsit: președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, prefectul Aurelian Popa, primarul Cristian Stan, parlamentari și simplii cetățeni.
32 de ani au trecut de la prima înfruntare sângeroasă din Capitală, a Revoluției din 1989. Baricada de la Universitate avea să pornescă revoltele teribile care s-au întins apoi în toată țara. Zeci de oameni uciși într-o singură seară, în punctul zero al democrației, la Piața Universității.
22 decembrie 1989 a fost ziua în care regimul dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu era înlăturat, conducerea țării fiind preluată de Frontul Salvării Naționale, Ion Iliescu numărându-se printre inițiatori.
După mai puțin de opt ore de când Nicolae Ceaușescu era anunțat că mișcarea de stradă a fost reprimată și zona centrală a Bucureștiului a fost degajată de manifestanți, zeci de mii de muncitori de pe marile platforme industriale se îndreptau, în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, spre sediul Comitetului Central al PCR și Piața Universității, locul în care cu o zi înainte se tragea în manifestanți.
La ora 10.00, Nicolae Ceaușescu prezida ultima ședință în sediul Comitetului Central al PCR, în care anunța că, din cauza situației extrem de grave, a preluat conducerea armatei și a instituit starea de necesitate în întreaga țară. Se interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane. Totuși, în timp ce în spatele ușilor închise se luau aceste decizii, în centrul Bucureștiului se aflau deja sute de mii de oameni. Manifestanții care au ocupat piața din fața Comitetului Central au forțat ușile masive ale clădirii și au escaladat balconul.
Nicolae și Elena Ceaușescu s-au refugiat pe acoperișul clădirii, unde erau așteptați de un elicopter. După fuga dictatorului, manifestanții au ocupat atât Comitetul Central, cât și sediul televiziunii publice, în jurul orei 12:30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluției.
„La momentul decolării de pe clădirea CC-ului, pe Aeroportul Otopeni erau pregătite amândouă avioanele pe care le folosea Ceaușescu. Două Boeing-uri 707, cu indicativele ABB și ABD. Mai mult se folosea ABD, care avea în cala din față o instalație de securizare care îți permitea să vorbești cu oricine fără să se intercepteze și să se știe. Deci erau pregătite pentru decolare, cu echipaj, cu tot ce trebuia, era obligatoriu, era o stare de urgență. Aveau combustibil suficient cât pentru o cursă București -Phenian. Și după cursa asta de 11 ore tot mai rămânea combustibil. Dar
Ceaușescu nu a vrut să plece din țară. A spus să mergem la Snagov, la palat (…).
Din discuțiile de la telefon, la Snagov credea că e o zonă mai liniștită și știa că acolo este și o unitate de tancuri și auto și un releu de comunicare cu care puteai să intri pe radio cu un discurs, ceva, voia să încerce să intre în legătură cu țara. Altfel era izolat și nu avea nici o putere. Când aeronava se apropia de aeroportul de la Boteni a fost identificată prin radio. I s-a transmis: „DOPHEN 203, aveți coordonatele”. Era tipul elicopterului. Au răspuns, au confirmat că sunt cei doi în elicopter și li s-a comunicat să facă zona, eventual să se ridice de la sol două elicoptere care să încadreze și să încerce o aterizare, că altfel vor doborî elicopterul. I s-a raportat lui Ceaușescu situația și s-a luat decizia să se aterizeze pe șoseaua de legătură București-Târgoviște. Au coborât din elicopter. Au oprit foarte multe mașini, unii din curiozitate. „, povestea un martor al evenimentelor într-un interviu acordat Jurnalului Național.
Reținuți și apoi judecați într-un proces
formal, Elena și Nicolae Ceaușescu, au fost executați chiar în ziua de Crăciun. Sentința Tribunalului Militar Excepțional a fost executată la 25 decembrie, ora 14:50, în cazarma de la Târgoviște. Așa cum plănuise generalul Stănculescu încă de la venirea în cazarma de la Târgoviște, parașutiștii din plutonul de execuție i-au împușcat pe dictatori lângă zidul Corpului de Gardă.
Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluția din 1989, 1.142 de persoane și-au pierdut viața, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reținuți.
