In contextul introducerii contribuţiei personale a pacienţilor care optează pentru servicii medicale în regim de spitalizare acordate în unităţile sanitare private aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări, pentru a asigura accesul prioritar al pacienţilor la servicii de spitalizare în sistemul public, a fost propusă plafonarea creşterii potenţiale a numărului de paturi contractate de casele de asigurări cu spitalele private.
Astfel, numărul de paturi contractate în spitale private până la 31 decembrie 2022 nu poate creşte cu mai mult de 10% faţă de numărul de paturi deja contractate în privat, până la data de 31 decembrie 2020. O analiză realizată la nivel teritorial şi naţional arată că procentul anual de creştere a numărului de paturi contractate în spitale private a fost de aproximativ 5%, rezultând astfel o medie de 10% pentru o perioadă de doi ani. Numărul de paturi contractate în spitalele private reprezintă aproximativ 5% din total, iar în urma aplicării acestei plafonări, la data de 31 decembrie 2022, nu poate depăşi 5,5% din totalul paturilor contractate la nivel naţional. Procentul de 10% nu reprezintă o ţintă, ci o limitare a unei potenţiale creşteri a numărului de paturi în spitalele private, care are rolul de a asigura accesul prioritar al pacienţilor la servicii de spitalizare fără plata contribuţiei personale.
In absenţa acestei limitări nu se asigură o predictibilitate a numărului de paturi contractate în public şi privat, ceea ce ar putea conduce la distorsiuni importante în furnizarea şi accesul la servicii medicale.
De asemenea, reglementarea contribuţiei personale va contribui la crearea unui mediu competitiv în sistemul privat, corect şi transparent.
Contribuţia personală este o reglementare introdusă în Legea 95/2006 în anul 2018. De atunci, termenul de aplicare a fost prorogat în mai multe rânduri, până la data
de 1 iulie 2021.
„Implementarea treptată a contribuţiei personale suportate de asiguraţi, în condiţiile acordării serviciilor medicale în cadrul unor furnizori privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este soluţia cea mai bună prin care ne asigurăm că pacienţii nu vor fi afectaţi, ci va aduce beneficii celor care optează pentru accesarea serviciilor acordate în spitalele private, oferindu-le predictibilitate asupra costurilor. Practic, scoatem la suprafaţă costurile suportate de pacienţi în spitalele private aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate şi le oferim posibilitatea să aleagă unde vor să fie trataţi, cunoscând care va fi valoarea contribuţiei personale pe care ar trebui să o suporte pentru a beneficia de internare într-un spital privat. După ce vom analiza efectele contribuţiei personale pentru serviciile în regim de spitalizare şi vom corecta eventualele dis-funcţionalităţi de aplicare, anul viitor vom putea extinde implementarea contribuţiei personale şi pentru unele servicii medicale acordate în regim ambulatoriu pentru specialităţi clinice şi paraclinice, aşa cum prevede Legea 95/2006”, a declarat Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS.
Contribuţia personală reprezintă diferenţa dintre tariful decontat de casa de asigurări de sănătate şi tariful practicat de spitalul privat. La cerere, pacientul va primi la un cost estimativ al serviciilor de spitalizare. Oferta va fi valabilă un număr de zile, astfel încât pacientul să poată solicita şi obţine şi alte oferte de la alte spitale, pentru a putea să opteze pentru cea care îl avantajează.
