Data de 12 noiembrie marchează o triplă sărbătoare în istoria Armatei României: în anul 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru loan Cuza, este înființat Corpul de stat major general al Armatei Principatelor Unite, actualul Stat Major General, s-au pus bazele Serviciului Topografic al Armatei Române și s-a constituit „Secția a ll-a” din cadrul Corpului de Stat Major General, ca prim element organizat al armei Cercetare a Armatei Române.
Pe 6 aprilie 1877, odată cu mobilizarea armatei române, prin Înaltul Decret nr. 491, a fost înființat Marele Cartier General, cu atribuții în conducerea operațiunilor militare. De-a lungul îndelungatei sale istorii, Statul Major General a purtat diferite denumiri, precum Marele Cartier General, Marele Stat Major etc. După anul 1990, Marele Stat Major a urmărit cu consecvență obiectivul transformării Armatei României într-o structură militară modernă, bine echipată și instruită, capabilă să-și îndeplinească atribuțiile, atât în vederea asigurării securității teritoriului național, cât și în cadrul NATO sau al unor misiuni militare internaționale, iar din 1994 a revenit la denumirea de Statul Major General.
Prima hartă inscripționată cu numele „România”
Tot prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83/12.11.1859, domnitorul Alexandru loan Cuza a pus bazele Serviciului Topografic al Armatei Române. După această dată, atât structura organizatorică a acestuia, cât și tehnologia de obținere a hărții topografice militare au fost perfecționate continuu. Printre realizările topogeodezilor militari se numără prima hartă topografică pe care este înscris numele „România”, executarea unor lucrări topografice pentru zonele de operații ale armatei române în timpul Războiului de lndependență, medalii de aur și de argint la Expoziția Universală de la Paris (1899), rețeaua triangulației de stat de ordinul I-IV, rețeaua nivelmentului de stat de ordinul I-IV, harta topografică militară la scările 1:25.000 -1:1.000.000, planuri topografice ale localităților, lucrări complexe și deosebit de importante pentru economia națională ș.a.
Începând cu anul 1963, după o perioadă de experimentare, s-a trecut efectiv la actualizarea hărții topografice la scara 1: 50.000, folosind procedee topofotogrametrice moderne, activitate finalizată în anul 1973. Din 1991, sectorul productiv a trecut în subordinea Institutului de Cercetare, proiectare, producție în domeniul topogeodeziei militare, ca secție a acestuia, iar Unitatea de Geodezie și Topografie și-a schimbat denumirea în Unitate de Instrucție și Pregătire Topogeodezică.
Cercetașii – militari de elită ai Armatei României
Data de 12 noiembrie 1859 este și ziua de naștere a „Secției a II-a” din cadrul Corpului de Stat Major General, ca prim element organizat al cercetării armatei române. Reușita oricărei misiuni de luptă este asigurată de deținerea informației, care depinde de rapiditatea cu care este oferită conducătorilor militari și de calitatea acesteia, nu de puține ori o decizie corectă luată la timp ducând la salvarea de vieți omenești în cadrul unor teatre de operații.
Cercetașii sunt cei care se infiltrează în spatele liniilor inamice, cei care învață comportamentul localnicilor și pot distinge urmele lăsate de mașini, animale și oameni. Sunt cei mai expuși pericolului și, nu în puține situații, se
sacrifică pentru a salva viața camarazilor, dacă situația o cere. Cercetașul vede, fără să fie văzut, aude, fără să fie auzit, este invizibil, dar omniprezent, sunt primii care sesizează pericolul, motiv pentru care nu oricine poate deveni cercetaș. De aceea, cercetașii, alături de transmisioniști, sunt militari de elită ai Armatei Române.
