Anul acesta, pe 29 septembrie, marcăm Ziua internaţională de conştientizare asupra risipei alimentare, potrivit deciziei luate anul trecut în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
Acum jumătate de secol şi chiar mai puţin, posibilitatea unei alerte mondiale în sfera risipei de alimente ar fi părut, probabil, bizară spre absurdă. Dar iată că lucrurile se schimbă în viteză şi, astăzi, mapamondul se află în situaţia de a constata că mâncarea devine gunoi în multe state dezvoltate, în timp ce, în zone sărace sau de conflict de pe glob, populaţii întregi sunt ameninţate de foamete.
Desemnarea unei zile pentru conştien-zarea acestei realităţi este importantă, în primul rând, pentru că semnalează un aspect anormal al raportării la alimente din partea unui număr semnificativ de oameni, dar şi pentru că provoacă la găsirea de soluţii în vederea restabilirii echilibrului. Sigur că statele vor rămâne preocupate de siguranţa cetăţenilor din punctul de vedere al accesului la hrană -chiar sub forma abundenţei, în cele bogate. Sigur că nu va scădea competiţia comercială în sfera produselor alimentare.
Sigur că nu se va diminua preocuparea de a hrăni o populaţie mondială în creştere. Dar se pot modifica nişte comportamente individuale, în sensul de a nu se face achiziţii care exced capacitatea de consum, şi pot fi create alternative la aruncarea alimentelor care urmează să expire, cu implicarea instituţiilor, societăţilor comerciale şi societăţii civile.
Pe continentul nostru a luat fiinţă conceptul băncilor de alimente şi există o Federaţie Europeană a acestor bănci, deja prezente şi în România, prin eforturile unor oameni şi ale unor entităţi interesate de reducerea risipei, coroborată cu sprijinirea celor care au nevoie de bunurile destinate risipei. Practic, este vorba despre recuperarea surplusului de alimente şi donarea către organizaţii caritabile care sprijină persoane defavorizate, atât local, cât şi transfrontalier, ceea ce conduce inclusiv la întărirea solidarităţii între ţări. De altfel, ţara noastră este printre statele care au adoptat un cadru legislativ menit să diminueze risipa alimentară, respectiv să stimuleze operatorii economici în valorificarea alimentelor care se află în termenul de valabilitate în favoarea persoanelor defavorizate.
Aşadar, îi îndemn pe toţi cei care la sfârşitul zilei constată că au cumpărat prea multă mâncare, înainte de a o arunca, să se gândească cum anume ar trebui să procedeze pentru a avea o conduită de consum moderată, astfel încât să reducă la minimum cantitatea de alimente irosită.
