De Ziua Internaţională a Educaţiei pentru Mediu, elevii şi ONG-urile de mediu cer guvernanţilor ca educaţia pentru sustenabilitate să devină prioritate naţională

De Ziua Internaţională a Educaţiei pentru Mediu, sărbătorită pe 26 ianuarie, Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Act for Tomorrow fac apel către instituţiile publice de la nivel naţional pentru ca educaţia pentru sustenabilitate să devină prioritate naţională.
Pentru a marca această zi, Asociaţia Act for Tomorrow, Consiliul Naţional al Elevilor, cu sprijinul GreenPoint Management, organizează astăzi un EcoTraining online dedicat elevilor şi cadrelor didactice din întreaga ţară. De la anunţarea evenimentului, în doar 5 zile, peste 3.000 de elevi si profesori şi-au exprimat intentia de a participa la eveniment. Este o mobilizare impresionantă care demonstrează încă o dată interesul care există la nivelul comunităţii de elevi şi profesori pentru programe de educaţie ecologică.
În ultimul raport „Global Risks Report 2021”, privind riscurile majore cu care ne vom confrunta la nivel global, Forumul Economic Mondial (WEF) atrage atenţia asupra pericolelor produse de schimbările climatice, ce domină topul preocupărilor din perspectiva impactului si a probabilităţii de a se produce în urmatorii 10 ani. Eşecul de a combate schimbările climatice este riscul cu cel mai mare impact şi al doilea cel mai probabil pe termen lung, indentificat de experţii WEF, iar fenomenele meteo extreme, daunele provocate de om asupra mediului şi pierderea biodiversităţii se numără printre riscurile cu cea mai mare probabilitate din următorii zece ani. Mai mult, conform specialiştilor WEF, tinerii de astăzi se confruntă deja cu efectele dezastruoase ale unor sisteme de învăţământ învechite şi ale crizei climatice în plină desfăşurare.
În acest context o măsură fundamentală pentru combaterea schimbărilor climatice, este introducerea în şcolile din România a educaţiei pentru sustenabilitate. Astfel, considerăm necesară constituirea unui grup de lucru interministerial, între Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Tineretului şi Sporturilor, în cadrul căruia să fie invitaţi toţi actorii relevanţi din sistemul public (reprezentanţi ai instituţiilor naţionale, profesori şi elevi), din mediul privat şi din societatea civilă (ONG-urile de mediu), care să identifice împreună cea mai bună opţiune pentru ca educaţia pentru sustenabilitate să fie introdusă în şcolile din România.
România are nevoie urgentă de un Program de educaţie pentru sustenabili-tate structurat, cu obiective clare, aplicat coerent şi unitar la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ, accesibil tuturor elevilor, având conţinut de actualitate. Trebuie menţionat faptul că, deşi există numeroase programe de educaţie realizate de ONG-urile de mediu, iar aspecte referitoare la ecologie se predau în unele materii şcolare, la momentul actual nu există o abordare coerentă a acestei discipline care să structureze şi să seteze obiective clare de învăţare ale acestui domeniu în sistemul formal şi nonformal de educaţie.
Promovarea educaţiei pentru susten-abilitate în şcolile din România a fost asumată ca o prioritate de către Consiliul Naţional al Elevilor în 2020, în urma consultărilor, prin intermediul unor ateliere de lucru online realizate de consiliile judeţene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor şcolare ale elevilor. Mai mult decât atât, complementar introducerii educaţiei pentru sustenabilitate în sistemul formal de educaţie, elevii cer guvernanţilor şi alte măsuri necesare pentru promovarea sustenabilităţii în şcolile din România.

  • implementarea Legii 194/2019 în toate unităţile de învăţământ preuniversi-tar din România, pentru a asigura finanţarea necesară colectării selective în aceste unităţi;
  • şcoli debirocratizare pe bune – toate documentele de studii, cererile de la secretariatul şcolii, precum şi actele administrative privind transparenţa decizională/ instituţională vor putea fi vizualizate online;
  • utilizarea resurselor educaţionale digitale, protejând, totodată, mediul înconjurător prin reducerea consumului de hârtie în şcoli.
    La nivel internaţional există numeroase modele de implementare a educaţiei ecologice în şcoli. Fie că este vorba de module de educaţie de sustenabilitate de sine stătătoare, incluse în curriculă ca materii obligatorii, fie că este vorba de abordări interdisciplinare structurate, în care diferite materii existente deja în curricula obligatorie sunt studiate din perspectiva dezvoltării sustenabile.
    Un exemplu de bună practică recent vine din Italia, ţară care a introdus în programa şcolară obligatorie tema schimbărilor climatice şi a dezvoltării durabile, care este studiată în şcolile publice, câte o oră pe săptămână, începând cu anul şcolar 2020-2021. De asemenea, Noua Zeelandă, a introdus în 2020 schimbările climatice în curriculum, într-un sistem ce vizează elevii cu vârste între 11 şi 15 ani, dar care nu va fi obligatoriu.Alte state precum Finlanda şi Suedia au integrat educaţia pentru mediu şi sustenabilitate în şcolile publice încă de acum 4 decenii.
  • Educaţia ecologică a fost discutată la nivel internaţional încă din anii 1970, cu organizaţii globale, precum UNESCO şi UNEP, stabilind programe şi îndrumări cu privire la modul de integrare a educaţiei de mediu în programele educaţionale. De atunci, educaţia de mediu a fost considerată o disciplină opţională în multe programe şcolare tradiţionale.
  • În ultimul deceniu, multe ţări şi-au sporit eforturile de a preda educaţia de mediu elevilor şi de a instrui cadrele didactice. Aceste metode educaţionale vizează, în general, să ofere elevilor instrumentele necesare pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză bazate pe cunoştinţe ştiinţifice şi experienţă cu privire la problemele de mediu.
  • Printre principalele beneficii ale educaţiei pentru mediu se numără:
  1. Încurajează conservarea resurselor naturale – Nivelurile mai ridicate de cunoştinţe de mediu se corelează semnificativ cu un grad mai ridicat de comportament pro-mediu şi conservare. Cu cât creşte rata de conştientizare a problemelor de mediu în rândul populaţiei, cu atât sunt mai mari şansele ca ei să colecteze selectiv, să caute să fie eficienţi din punct de vedere energetic, să economisească apă etc.
  2. Contribuie la sustenabilitate -Educaţia pentru Mediu construieşte cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a aborda probleme complexe de mediu, precum şi pentru a lua măsuri pentru menţinerea unui mediu înconjurător sănătos, unei economii productive şi a unei comunităţi vibrante.
  3. Promovează un mediu şcolar mai sănătos – Educaţia pentru Mediu le permite elevilor să preia iniţiativa în crearea unor medii de învăţare mai prietenoase cu natura şi mai sănătoase, atât în interiorul, cât şi în afara sălilor de clasă.
  4. Sprijină procesul decizional prin cunoştinţe solide – Educaţia pentru Mediu asigură informarea bazată pe date ştiinţifice riguroase a cetăţenilor, care vor fi pregătiţi să ia decizii esenţiale pentru a se asigura că întreaga lume dispune de resursele naturale de care depind economia şi calitatea vieţii noastre.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Respectarea măsurilor de protecţie sanitară în rândul populaţiei rămâne în atenţia jandarmilor dâmboviţeni

Jandarmii dâmboviţeni au executat zilnic misiuni de verificare a respectării măsurilor adoptate de autorităţi în contextul stării de alertă. În perioada 18 – 24 ianuarie a.c., sub autoritatea Instituţiei Prefectului, alături de poliţişti au fost desfăşurate acţiuni de verificare în zone aglomerate, pieţe, societăţi comerciale, terase, restaurante, pentru verificarea respectării […]