Scandalul drapelelor

Orice s-ar spune, ungurii sunt consecvenţi şi nu-şi schimba politica externa, suspinând şi acum dupa disparutul imperiu austro-ungar. Deşi ar trebui sa-şi vada mai mult de problemele ei sociale şi economice interne, Ungaria a anunţat, prin secretarul de stat al Ministerului sau de Externe, ca va lua masuri diplomatice în privinţa interzicerii de catre România a arborarii steagului secuiesc pe cladirile oficiale. Ungaria s-a adaptat la realitaţile politice interne ale UE, vremurile absolutismului dictatorial fiind apuse, anunţând ca este deschisa la negocieri cu România pe tema arborarii drapelului secuiesc, dar, prin prisma machiavelismului diplomatic, şi-a exprimat poziţia oficiala conform careia România este cea care trebuie sa rezolve situaţia. Disputa diplomatica bilaterala a explodat saptamâna trecuta, luând amploare ieri. Concret, secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat ca maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie sa raspunda, arborând steagul Ţinutului Secuiesc. în replica, premierul Victor Ponta a dat o replica dura secretarului de stat în MAE maghiar, declarând ca România nu accepta obraznicii, ambasadorul maghiar fiind convocat la MAE român. Ministrul român de Externe, Titus Corlaţean, l-a criticat pe ambasadorul ungar la Bucureşti, Oszkar Fuzes, pentru sprijinul exprimat pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, afirmând ca de nu se întoarce în limitele mandatului, partea româna va lua masuri pentru încetarea acestuia.
Adevarul este ca declaraţiile aprinse vin la câteva zile dupa ce steagul Ţinutul Secuiesc a fost scos din sala unde a fost învestit în funcţie noul prefect al judeţului Covasna. Disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat dupa ce, în noiembrie 2012, instanţa a decis ca este legala utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. La respectiva ceremonie a fost prezent şi vicepreşedintele PSD, Constantin Niţa, ce a declarat ca autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusa în discuţie. Constantin Niţa a mai declarat ca afirmaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Sandor, legate de autonomie, sunt în opinia sa deranjante şi reprezinta „o reacţie emoţionala”.
În noiembrie 2012, Tribunalul Covasna a respins acţiunea prefectului Codrin Munteanu care atacase în contencios administrativ hotarârea Consiliului Judeţean prin care a fost aprobat steagul judeţului. Prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, declara, în iunie, c-a atacat în contencios hotarârile Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliului Local Covasna prin care au fost aprobate steagul judeţului, respectiv cel al oraşului Covasna, pe motiv ca singurul simbol al unitaţii administrativ-teritoriale care poate fi aprobat este stema.
Dar spiritele nu s-au potolit. Pe 18 ianuarie, preşedintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc sa arboreze pe faţada primariilor drapelul secuiesc. Colac peste pupaza, ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a anunţat, ieri, ca nimic din ceea ce a declarat ambasadorul ungar în România pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc nu deviaza de la poziţia Guvernului ungar. Tot ieri, preşedintele Traian Basescu a declarat ca va avea o reacţie cu privire la scandalul arborarii drapelului secuiesc la Covasna atunci când va vorbi şi preşedintele Ungariei. în schimb, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, ieri, ca reacţia premierului şi a ministrului de Externe au fost corecte, referitoare la problema arborarii altui drapel pe teritoriul României, întrebându-se de ce tot Ungaria trebuie sa ia masuri în aceasta privinţa.
Oricum, Ungaria este ceva mai sensibila în privinţa problemei minoritaţii maghiare ce traieşte pe teritoriul statului nostru, în comparaţie cu România care i-a lasat de izbelişte pe românii ce traiesc pe teritoriul ungar, aceştia nici neîndraznind sa arboreze drapelul românesc în localitaţile unde traiesc, daramite sa mai sufle vreun cuvânt despre dreptul lor la vreo autonomie locala.