PRECIZĂRI PRIVIND OBŢINEREA DIPLOMEI DE LICENŢĂ PENTRU ÎNVĂŢĂTORI ŞI EDUCATORI

Am publicat în urmă cu câteva zile un articol referitor la faptul că toţi educatorii şi învăţătorii sunt obligaţi ca, în termen de şase ani, să obţină diplomă de licenţă. Vă prezentăm, de această dată, un punct de vedere, referitor la acest aspect, al Minsiterului Justiţiei. Odată cu intrarea în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (9 februarie 2011) au fost eliminate din sistem funcţiile didactice de educator pentru învăţământul preşcolar şi învăţător pentru învăţământul primar, fiind reglementată funcţa de profesor -art. 247 lit. b) şi c). Prin art. 248 alin. (1) din lege s-a statuat expres ca una dintre condiţiile pentru ocuparea funcţiilor didactice este „absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului”.
Ca dispoziţie tranzitorie pentru aceste categorii de persoane, Legea nr. 1/2011 a reglementat două posibilităţi pentru menţinerea persoanelor care ocupau aceste funcţii la momentul intrării în vigoare a legii: prin art. 248 alin. (4) s-a prevăzut ca „Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţămantul prescolar şi primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licentă, li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar”, recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – art. 248 alin. (3). Prin urmare, persoanele care la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011 ocupau funcţiile didactice de educator şi învăţător puteau fi menţinute în sistem numai dacă absolviseră ciclul de licenţă până la intrarea în vigoare a legii sau ar fi obţinut echivalarea compeţentelor pe baza respectivei metodologii. Prin dispozitiile OUG nr. 92/2012 s-au flexibilizat condiţiile stricte reglementate de Legea nr. 1/2011 şi au fost introduse dispoziţii de favoare pentru aceste categorii profesionale, în sensul că: s-au reintrodus expres funcţiile de educator şi învăţător şi li s-a acordat persoanelor încadrate pe aceste funcţii un termen de graţie rezonabil (anul 2018) pentru a dobândi diploma de licenţă.
Dispoziţia tranzitorie instituitâ prin art. VI din OUG nr. 92/2012 este în beneficiul acestor categorii de persoane întrucât până în anul 2018 acestea sunt menţinute în sistem, fiind „exonerate” practic de la îdeplinirea condiţiei imperativ reglementate de art. 248 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, aceea de a deţine diplomă de licenţă, în caz contrar acestea urmând a fi eliminate din sistem dacă nu îndeplineau condiţiile de echivalare. în plus, în condiţiile în care alin. (3) al art. 248 din Legea nr. 1/2011 nu a fost abrogat, fiind menţinut aşadar în vigoare, aceste persoane îşi pot depune în continuare dosarele în vederea echivalării în condiţiile metodologiei aprobate prin ordinul nr. 5484 din 29 septembrie 2011, emis în temeiul art. 248 alin. (3) din Legea nr.
1/2011.
Soluţia normativă propusă iniţial de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului era aceea de a fi reintroduse ca atare funcţiile didactice de educator pentru învăţământul preşcolar şi învăţător pentru învăţământul primar, în paralel cu cele de profesor şi fără prevederea unei dispoziţii tranzitorii. Această solutie legislativă ar fi condus la dificultăţi în aplicare şi la interpretări de natură să aducă atingere principiului fundamental al neretroactivităţii legii, întrucât acestor persoane li s-ar fi considerat îndeplinită condiţia de a ocupa funcţia didactică şi pentru trecut, de la momentul intrării în vigoare a Legii nr.
1/2011.
Având în vedere categoria actului normativ (ordonanţă de urgenţă a Guvernului) s-a considerat că măsurile preconizate trebuie să cuprindă reglementări de natura a salva interesul public afectat prin neadoptarea măsurilor (în cazul de faţă, imposibilitatea obiectivă de a se asigura un număr suficient de cadre didactice pentru sistemul de învăţământ primar şi preşcolar).
De asemenea, în urma discuţiilor cu reprezentanţii ministerului iniţiator, s-a stabilit că printr-un act care intervine într-o situaţie extraordinară şi de urgenţă, Guvernul nu ar trebui să modifice cu caracter de principiu dispoziţii legale de esenţa reglementării în acest domeniu (mai exact dacă se impune ca în sistemul de învăţământ din România toate cadrele didactice existente să fie licenţiate sau, după caz, să obţină echivalarea competenţelor profesionale), ci să adopte măsurile temporare necesare pentru eliminarea efectelor negative ce s-ar fi putut produce în lipsa actului. Proiectul de ordonanţă a fost refăcut de către iniţiator, prin însuşirea acestor observaţii de constituţionalitate, urmând ca Parlamentul, unica autoritate legiuitoare, potrivit art. 61 din Constituţie, în urma dezbaterilor vizând legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă şi după consultarea cu toate organismele interesate, să decidă cu privire la păstrarea sau eliminarea condiţiei de menţinere în funcţie a educatorilor şi învăţătorilor introduse prin Legea nr. 1/2011 (asumată de Guvern).
Prin art. IV din OUG nr. 92/2012 s-a lărgit considerabil sfera beneficiarilor, fiind avute în vedere şi acele persoane care au obţinut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011 diploma de licenţă, deoarece art. 248 alin. (4) din acest act normativ era o dispoziţie „instantanee”, în sensul că viza doar educatorii şi învăţătorii care obţinuseră diploma de licenţă până la momentul intrării în vigoare a legii. Se poate concluziona aşadar că OUG nr. 92/2012 a fost adoptată în beneficiul persoanelor încadrate pe funcţiile de educator şi învăţător, cuprinzând dispoziţii mult mai favorabile acestora raportat la condiţiile restrictive instituite prin Legea nr. 1/2011.