Politicienii din România, indiferent de etnie, au luat ţeapă Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale pensiile speciale pentru aleşii locali

curtea constitutionalaDupă ce că au pus România pe butuci, în 27 de ani, record pe care nu doreşte niciun politician din Occident să-l depăşească, darmite să-l egaleze, dar de ale cărui roade se bucură tot Vestul Europei, deci după ce au reuşit această performanţă, pe nedrept neomologată în Cartea Recordurilor, lichelele din politica ce se practică la umbra Carpaţilor vrea pensii speciale, că vorba aceia, din popor, şi ele, lichelele, sunt tot speciale.
Ieri, la intrarea în sediul Curţii Constutuţionale a României (CCR), preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că de legea pensiilor speciale pentru aleşi locali vor beneficia şi foştii lideri locali ai Partidului Comunist, pentru că foştii prim-secretari erau preşedinţi de consilii judeţene, iar secretarii de municipii erau primari. Desigur, foştii lideri comunişti locali, ca persoane fizice, nu sunt nemuritori, dar nemuritoare este mentalitatea lor pe care a perpetuat-o cu spor actuala clasă politică ce s-a născut, după Decembrie ’89, prin cezariană revoluţionară. Mai precis, actualii politicieni au permanentizat cu grijă mentalitatea de tip p.c.r., în traducere liberă: pile, cunoştinţe, relaţii sau pentru a folosi un termen la modă, trafic de influenţă.
Deşi toţi parlamentarii, fie ei români sau romi, s-au lăudat, indignaţi, la televizor că vor face sesizare referitoare la legea pensiilor specialei, în reali-ate nu au făcut-o, deşi au avut timp destul. De fapt, politicienii români, romi, maghiari etc. s-au dovedit iar foarte versaţi în manipulareas maselor. Reamintim, mai ales celor care au memorie scurtă, că pe 26 decembrie, anul trecut, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene, mai clar Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Sesizarea Guvernului avea în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale. De asemenea, fârâ sâ se lase intimidat de limbricii Casei Poporului, Guvernul a sesizat şi faptul că nu se spunea cum se va asigura finanţărea pentru indemnizaţiile nou create. Ca întotdeauna, parlamentarii foloseau schema deja ştiută: întâi votăm în folosul nostru, iar apoi scoatem banii necesari din buzunarul electoratului fraierit în campania electorală, fie mărind taxele, impozilele sau accizele pe benzină, ţigări sau alcool, fie reducând bugetul pentru unele sectoare de activitate, cum ar fi cel al sănătăţii, învăţământului sau culturii, fiindcă, mai nou, etnicii români, romi sau maghiari nu au nevoie ■
de sănătate, învăţământ sau cultură. Mai clar, să crape românii, romii sau maghiarii de rând, numai noi, politicienii să plesnim de trai bun şi fără griji.
Legea pagubei
În forma în care a fost adoptată Legea referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene, brusc, un total naţional de 16.300 de primari, vicepri-mari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene deveneau beneficiari ai efectelor acestei legii. Aceasta însemna, în 2016, un efortul bugetar de 469 milioane lei, deficitul bugetar rezultat urmând să fie de 395 milioane lei, adică peste deficitul agreat oficial de Parlament, ceea ce agrava stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, avându-se în vedere că legea avea caracter retroactiv, în realitatea numărul beneficiarilor poate să fie mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat, ceea ce însemna un efort fiscal mai mare pe care tot populaţia de rând trebuia să-l suporte. Totuşi, în ciuda acestui fapt, în total dispreţ faţă de populaţie, politicienii din Senat au adoptat, pe 21 decembrie 2015, proiectul de lege cu 86 de voturi „pentru” şi o abţinere, cei din PNL părăsind plenul în timpul votului, gest ce poate fi considerat ca unul de o mare ipocrizie, pentru simplul fapt că Legea tot ar fi trecut, cu sau fără votul lor, iar pnl-iştii ar fi fost şi ei beneficiarii urmărilor acestei Legi, ceea ce înseamnă doar ridicarea nivelului de trai al politicienilor.
Dar să vedem ce pensii au de gând să ia aleşii pentru un mandat: primarul general al Capitalei – 2.130 lei; preşedinte de consiliu judeţean – 1.746 lei; primar municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 150.000 de ■
de sănătate, învăţământ sau cultură. Mai clar, să crape românii, romii sau maghiarii de rând, numai noi, politicienii să plesnim de trai bun şi fără griji.
Legea pagubei
În forma în care a fost adoptată Legea referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene, brusc, un total naţional de 16.300 de primari, vicepri-mari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene deveneau beneficiari ai efectelor acestei legii. Aceasta însemna, în 2016, un efortul bugetar de 469 milioane lei, deficitul bugetar rezultat urmând să fie de 395 milioane lei, adică peste deficitul agreat oficial de Parlament, ceea ce agrava stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, avându-se în vedere că legea avea caracter retroactiv, în realitatea numărul beneficiarilor poate să fie mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat, ceea ce însemna un efort fiscal mai mare pe care tot populaţia de rând trebuia să-l suporte. Totuşi, în ciuda acestui fapt, în total dispreţ faţă de populaţie, politicienii din Senat au adoptat, pe 21 decembrie 2015, proiectul de lege cu 86 de voturi „pentru” şi o abţinere, cei din PNL părăsind plenul în timpul votului, gest ce poate fi considerat ca unul de o mare ipocrizie, pentru simplul fapt că Legea tot ar fi trecut, cu sau fără votul lor, iar pnl-iştii ar fi fost şi ei beneficiarii urmărilor acestei Legi, ceea ce înseamnă doar ridicarea nivelului de trai al politicienilor.
Dar să vedem ce pensii au de gând să ia aleşii pentru un mandat: primarul general al Capitalei – 2.130 lei; preşedinte de consiliu judeţean – 1.746 lei; primar municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 150.000 delocuitori – 1.646 lei; primar comună cu până în 3.000 de locuitori – 1.009 lei. Ca să realizaţi efortul financiar pe care trebuie să-l suporte românul, romul sau maghiarul de rând, în România sunt 16.931 localitati, adică tot atâtea primării.
Banii şi morala
Trebuie să mai precizăm că această iniţiativă legislativă a fost clocită de 29 de senatori şi deputaţi de la toate partidele. Dacă liderul PNL, Vasile Blaga, a anunţat că senatorii liberali nu vor vota proiectul înscris pe ordinea de zi, de la PSD, Valeriu Zgonea a susţinut că aleşii locali merită „un anumit respect” din partea statului şi, în absenţa unor astfel de pensii, va fi greu să aibă „o anumită integritate”. Totuşi lui Valeriu Zgonea îi scăpa un aspect: acea anumită integritate la care se refera, nu depinde de bani, fiindcă cel ce a fost educat de mic să fie corect, aşa va fi şi când va ajunge politician, pe când cel ce a fost educat să fie lichea, aşa va rămâne şi când va deveni parlamentar sau primar sau preşedinte de consiliu local. Din felul cum evoluează lucrurile, nu putem decât trage o singură concluzie: aleşii românilor, romilor, maghiarilor nu au beneficiat de educaţie morală, în copilărie.
Dar, revenind la starea concretă a faptelor, potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.
Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, vicepri-marii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate. în final, proiectul a fost adoptat, tacit, de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional. Şmecheri, parlamentarii noştri, fraier electoratul nostru, nu-i aşa?
Vise spulberate
Totuşi, visele de bătrâneţe confortabilă au fost spulberate ieri, când Curtea Constituţională a României a hotărât că pensiile speciale acordate aleşilor locali sunt neconstituţionale, decizia fiind luată în unanimitate de către judecătorii CCR. Aceştia au dat dreptate Guvernului, specificând că această formă de venit special acordă privilegii doar pentru o anumită categorie de oameni arătând, totodată, că lipseşte sursa de finanţare. întrebarea finală care se pune obligatoriu şi fără menajamente este una sigură: când vor vota parlamentarii români o lege care să acorde privilegii şi românilor, romilor şi maghiarlor de rând.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Boala plagiatului modifică Legea educaţiei naţionale

După revoluţionara lovitură de stat din decembrie 1989, când mulţi nevinovaţi au murit seceraţi de gloanţe, s-au înmulâit peste noapte numărul celor care au devenit doctori… în plagiat cu benevola complicitate a unor cadre universitare ce-ncepuseră să mucigăiască prin facultăţile de provincie. Astfel, a crescut numărul politicienilor semidocţi şi impertinenţi, […]