Mediul rural, cel mai afectat de politica socială a Guvernului Boc

Efectele guvernării Boc, ne referim la reducerea numărului de bugetari, poliţia nefăcând excepţie, se resimt negativ şi acum. Prin decizia luată, Guvernul Boc a dat dovadă de o totală lipsă de cunoaştere în profunzime a realităţilor sociale româneşti. De fapt, falimentarea treptată a economiei româneşti, începută din 1991, a dus la creşterea dispariţiei masive a locurilor de muncă, la dispariţia, brutală sub aspect financiar, a oricărei perspective de viitor, atât la nivel individual, cât şi de grup socio-profesional, prin reducerea gradului de căutare a unor meserii cum ar fi cea de miner, strungar etc. în plus, desfiinţarea, în perioada Boc, nu numai a unor posturi de poliţie, dar şi reducerea numărului de poliţişti activi ce se confruntau direct cu infracţionalitatea, a dus printre altele la creşterea furturilor. Astfel, furturile au reprezentat 35,3% din totalul infracţiunilor sesizate anul trecut, numărul lor fiind în creştere cu 7,9% faţă de
2011, potrivit bilanţului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) pe anul
2012. Totodată, criminalitatea stradală a crescut anul trecut cu 5,62%, menţinându-se însă la valori reduse, cu o pondere de 7,25% din totalul infracţiunilor. Dintre faptele sesizate, doar 8,3% au fost comise cu violenţă. Doar 18,33% din totalul infracţiunilor produse în mediul stradal au fost surprinse în flagrant de poliţişti, procent ce reflectă un alt aspect negativ produs de politica socială a Guvernului Boc care a mizat pe austeritate generală, inclusiv la nivelul analizei şi gândirii logice. Prim ministrul Emil Boc s-a grăbit, nu s-a gândit când a satisfăcut toate cererile FMI-ului, iar uneori, fapt dezvăluit de mass-media, chiar a exagerat. De exemplu, a redus baza tehnică operaţională a poliţiei, ceea ce a avut drep consecinţă reducerea gradului de prevenire şi intervenţie rapidă în anihilarea actelor antisociale şi infracţionale. Oricum, dacă Emil Boc ar mai fi rămas la guvenare, poliţiştii ar fi avut, pentru intervenţii rapide, în loc de maşini, biciclete, în concordanţă cu logica austerităţii.
Un alt aspect ce a stimulat dinamica furtului a fost reducerea otova a salariilor, în perioada Boc. Ardeleanul trebuia să realizeze că nimeni nu se naşte hoţ, ci devine în urma unor conjuncturi de viaţă nefavorabile. Dar bine, Emil Boc nu are experienţa sărăciei. El are alte experienţe, cea mai pregnantă fiind ce a supunerii. De asemenea, fostul prim ministru de origine ardelean trebuia să-şi dea seama că nici poliţiştii nu pot trăi doar cu aer, că nu puteau să completeze dieta familiilor lor doar cu apă potabilă, că aveau şi ei de plătit rate pentru împrumuturile făcute. A propos, moral nu altfel, ardeleanul este responsabil de situaţiile create, sub aspect financiar, care au determinat pe unii poliţişti să se sinucidă. Moral ar fi ca specialistul în drept constituţional să-şi ceară scuze familiilor poliţiştilor care din motive financiare şi-au pus capăt vieţii. în realitate, Emil Boc era interesat doar să fie apreciat de Traian Băsescu şi Jeffrey Franks. Cu toate acestea, exceptând rarele cazuri de abdicare de la obligaţiile moral-profesionale, poliţiştii, chiar în condiţii vitrege de viaţă economică personală, şi-a făcut datoria, achitându-se corect de toate obligaţiile ce le reveneau din punct de vedere moral, profesional şi legislativ.
In raportul IGPR se menţionează, de asemenea, că anul trecut a fost înregistrată o creştere a mortalităţii rutiere. După ce în ultimii ani s-a reuşit reducerea mortalităţii rutiere, de la 3.065 de persoane decedate în accidente de circulaţie în anul 2008, an de vârf în privinţa riscului rutier, scăderea a fost stopată în anul 2012, când s-au înregistrat 2.040 de persoane decedate, cu 22 mai multe faţă
de 2011.
Dar pentru prima dată, după nouă ani de zile, potrivit datelor prezentate de IGPR, infracţionalitatea sesizată în România a scăzut anul trecut cu 5,6% faţă de 2011. Astfel, dacă în 2011 au fost sesizate 733.356 de fapte, în anul 2012 numărul acestora a fost de 691.848, cu 41.508 mai puţine. De asemenea, din raportul IGPR reiese că prin măsurile care au fost luate anul trecut de instituţie în ceea ce priveşte mediul rural, de reîntoarcere a politiştilor la posturile de poliţie, s-a reuşit stoparea creşterii criminalităţii şi chiar să se înregistreze scăderi. Astfel, în primele opt luni ale anului trecut a fost înregistrată o creştere de 4,9%, iar după implementarea noii concepţii de muncă în mediul rural, în lunile septem-brie-decembrie s-a înregistrat o scădere de 9,9% a infracţiunilor sesizate, iar pe întregul an reducerea a fost de 0,33%. Sunt rezultate ce demonstrează, dincolo de orice teorie vehiculată de economiştii şi finanţiştii pedelişti, că o viaţă intrată în normalitate, sub aspectul tehnico-profesional, are ca efect reducerea infracţionalităţii. în rezumat, politica socială a guvernului Boc aplicată în mediul rural a avut efecte dezastruoase şi la nivelul siguranţei publice, mai ales în rândul tineretului de la sate, care, ţinând cont şi de mediul în care s-a născut, chiar dacă are acces la internet, tot nu beneficiază de o deschidere mai largă pentru a înţelege că are toată libertatea, chiar constituţională de a-i trage de mânecă pe primarii lor care, în perioada 2008 – 2012, mai mult au fost ai clientelei politice, decât ai celor care i-au votat. De fapt, omul de la ţară nu prea este obişnuit să pună întrebări, ci doar să-şi pună întrebări de cum va trebui să facă pentru a supravieţui de la o zi la alta, şi asta dacă mai are timp să şi le pună, mai ales că românii de la ţară se luptă acum să trăiască mai mult în afara ţării.