Programele de integrare, menite să ofere sprijin personalizat şi consiliere pentru profesorii începători sunt obligatorii în 15 state membre ale UE (Austria, Cipru, Estonia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie), precum şi în Croaţia şi Turcia, conform unui raport al Comisiei Europene privind situaţia cadrelor didactice şi a directorilor unităţilor de învăţământ în 32 de ţări. Cu toate că aceste programe diferă în ceea ce priveşte modul în care sunt organizate, ele urmăresc să-i ajute pe noii veniţi să se adapteze la profesie şi să reducă probabilitatea ca profesorii să-şi părăsească prematur profesia. Majoritatea ţărilor UE au definit competenţele de care trebuie să dispună profesorii pentru a obţine un loc de muncă şi a progresa în cadrul profesiei; acestea includ cunoştinţe pedagogice, munca în echipă, competenţele interpersonale şi competenţele profesionale. Aceste „cadre de competenţă” reprezintă baza pentru formarea iniţială a cadrelor didactice în toate ţările şi regiunile, exceptând 8 dintre ele (Belgia – comunitatea vorbitoare de limbă germană, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Finlanda, Islanda, Liechtenstein şi Slovacia). Majoritatea celor 5 milioane de profesori din Europa sunt obligaţi prin contract să presteze cel puţin 35-40 de ore pe săptămână, care includ timpul de predare, disponibilitatea în incinta şcolii şi timpul pentru pregătire şi notare. Numărul de ore în care trebuie să fie implicaţi în mod activ în procesul de predare variază foarte mult: numărul este în general mai mare în educaţia preşcolară şi scade la niveluri de învăţământ mai înalte. Numărul mediu de ore de predare în învăţământul primar şi secundar este de 20. În aproximativ o treime din ţările europene, se preconizează ca profesorii să fie prezenţi în incinta şcolii în jur de 30 de ore pe săptămână. Nu există nicio cerinţă de timp stabilită în Portugalia, Suedia, Marea Britanie (Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord) şi Norvegia, plus Cipru în învăţământul secundar şi Islanda în învăţământul preşcolar. În Germania, Grecia, Spania, Cipru, Luxemburg, Malta, Portugalia, România şi Slovenia, numărul de ore de predare este redus după un anumit număr de ani de serviciu.
În întreaga Europă, majoritatea profesorilor sunt în vârstă de peste 40 de ani. Aproape jumătate dintre profesori sunt în vârstă de peste 50 de ani în Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia, Italia, Olanda, Austria, Norvegia şi Islanda. Procentul de profesori cu vârste sub 30 de ani este deosebit de scăzut în Germania, Italia şi Suedia. În majoritatea statelor membre ale UE, salariile de bază minime ale profesorilor sunt mai scăzute decât PIB-ul pe cap de locuitor pentru profesorii care lucrează în învăţământul obligatoriu (învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior). Îndemnizaţiile, care pot constitui o diferenţă considerabilă în venitul net al unui profesor, sunt, de obicei, acordate pentru ore suplimentare sau responsabilităţi suplimentare. Doar jumătate dintre ţările care au făcut obiectul studiului acordă îndemnizaţii profesorilor pe baza performanţei de predare sau a rezultatelor pozitive ale studenţilor. Ancheta intitulată Key Data on Teachers and School Leaders (Date esenţiale privind cadrele didactice şi directorii unităţilor de învăţământ) acoperă 32 de ţări (statele membre ale UE, Croaţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia). Ea este produsă pentru Comisia Europeană de reţeaua Eurydice şi compilează cele mai recente informaţii privind cadrele didactice şi directorii unităţilor de învăţământ, de la educaţia preşcolară până la studiile superioare, inclusiv date privind vârsta, sexul, numărul de ore de muncă şi salariile. Raportul include date şi informaţii furnizate de reţeaua Eurydice, Eurostat şi date din anchetele internaţionale, printre care Ancheta internaţională privind predarea şi învăţarea (TALIS 2008) realizată de OCDE şi Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA 2009), precum şi Tendinţele privind studiul matematicii şi ştiinţelor pe plan internaţional (TIMMS 2011, Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Realizărilor din Domeniul Educaţiei). Strategia „Regândirea educaţiei” a Comisiei subliniază importanţa atragerii celor mai buni candidaţi către profesia de cadru didactic, în special ţinând seama de numărul mare de profesori care se apropie de vârsta de pensionare. O educaţie iniţială corespunzătoare a profesorilor şi evoluţia profesională continuă a profesorilor şi formatorilor îmbunătăţesc calitatea educaţiei în Europa: o forţă de muncă înalt calificată poate fi obţinută numai prin atragerea şi formarea celor mai buni educatori. Promovarea excelenţei în predare este, de asemenea, o prioritate pentru grupul la nivel înalt privind modernizarea învăţământului superior, care a fost lansat de comisarul Vassiliou în noiembrie 2011. Reţeaua Eurydice este formată din 40 de unităţi naţionale situate în 36 de ţări (statele membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia şi Turcia). Reţeaua Eurydice este coordonată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură
a UE.
SPRIJIN PENTRU PROFESORII ÎNCEPĂTORI
