În calitate de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, deputatul liberal de Dâmboviţa Cezar Preda se numără printre iniţiatorii şi semnatarii unui document adresat Comisiei pentru ono
rarea obligaţiilor şi angajamentelor de către statele membre ale Consiliului Europei (Comisia de monitorizare), preşedintelui acestui for, Gale Roger. Prin intermediul scrisorii este argumentată şi susţinută decizia Guvernului României privind „corectarea unei anomalii din legislaţia electorală naţională”, fiind vorba aici de angajarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Documentul este menit să contracareze demersul PSD, care a solicitat aceleiaşi comisii investigarea României pe tema modificării unor articole din legislaţia electorală şi aprobarea de principiu a sesizării Comisiei de la Veneţia.
„Guvernul României a hotărât să modifice Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în sensul de a se reveni la situaţia din 2008, anume alegerea primarilor în două tururi de scrutin, astfel încât candidaţii să câştige cu o majoritate absolută (50% plus 1).
Urmare a acestei decizii, Partidul Social Democrat, partidul majoritar din Parlamentul României, invocă, într-o manieră tendenţioasă şi prezentând date trunchiate, o încălcare a democraţiei, întrucât ar fi afectată stabilitatea dreptului electoral. Dar, potrivit definiţiei unanim acceptate la nivel internaţional, lato sensu, democraţia se referă chiar la conducerea unei ţări de către poporul acesteia, adică măcar de o majoritate abso
lută.(…)
Modificarea nu contravine termenului recomandat prin Codul bunelor practici în materie electorală, redactat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), pentru că această condiţie a majorităţii ce se intenţionează a fi reintrodusă acum reprezintă un element colateral conceptului de sistem electoral. Chiar dacă este unul esenţial în asigurarea reprezentativ-ităţii, el nu este de natură să modifice în sine sistemul electoral majoritar uninominal actual.
De asemenea, modificarea promovată nu reprezintă o noutate pentru alegători, de natură să genereze confuzie sau incertitudine, astfel că nu se poate considera că aduce atingere principiului predictibilităţii şi securităţii juridice, fiind vorba de o revenire la o condiţie aplicată în mod tradiţional în legislaţia electorală românească începând cu 1992.
Totodată, trebuie reţinut că introducerea unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor este o măsură care măreşte întinderea regulilor democratice asupra alegerilor locale din România şi de aceea nu poate fi în niciun caz un element care să impună o monitorizare specială sau sesizarea Comisiei de la Veneţia”, se precizează în document.
