AEP decontează cheltuielile candidaţilor care au obţinut cel puţin un scor de 3%

Mulţi candidaţi au intrat în cursa pentru preşedinţie, chiar conştienţi că nu au avut şanse reale să prindă măcar turul doi. E vorba despre capital de imagine, despre strategia unor partide de a manipula turul doi dar şi de „proiectele’ unora de a face bani. Asta pentru că, în alegerile prezidenţiale din 2019, statul decontează cheltuieli de campanie de până la 10 milioane de dolari.
Au fost 14 candidaţi în turul I şi, spre deosebire însă de alte runde de prezidenţiale, 2019 este scrutinul cel mai bogat financiar. Candidaţii la preşedinţie pot deconta o sumă aproape dublă faţă de alegerile precedente, din 2014, când au fost acceptate cheltuieli de maximum 5,4 milioane de euro pe candidat. „Există un plafon, contribuţiile pot fi de maximum 20.000 de salarii minime pe economie”, a explicat Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Astfel, conform Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, un candidat la prezidenţiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuţii şi donaţii, bani pe care apoi AEP îi returnează. Pentru a primi banii înapoi de la stat, candidaţii trebuie să aibă acte doveditoare pentru cheltuielile efectuate în campanie.Returnarea banilor cheltuiţi în campanie se face însă cu o singură condiţie: candidatul să fi obţinut cel puţin 3% din voturile valabil exprimate.