ACCESUL LIBER LA PUBLICAŢIILE ŞTIINŢIFICE

Tendinţa globală de a pune în mod gratuit rezultatele cercetării la dispoziţia cititorilor – aşa numitul „acces liber” – a fost confirmată de un studiu finanţat de Comisia Europeană. Aceste noi cercetări sugerează că accesul liber este în curs de a atinge un punct critic, aproximativ 50 % dintre lucrările ştiinţifice publicate în 2011 fiind în prezent disponibile în mod gratuit. Acest nivel este de două ori mai mare decât cel estimat în studiile anterioare, lucru explicat prin utilizarea unei metodologii îmbunătăţite şi prin aplicarea unei definiţii lărgite a accesului liber. De asemenea, studiul estimează că peste 40 % din articolele validate de comunitatea ştiinţifică şi publicate la nivel mondial între 2004 şi 2011 sunt în prezent accesibile online în mod liber. Studiul ana-lizează situaţia din UE şi din câteva ţări învecinate, precum şi din Brazilia, Canada, Japonia şi Statele Unite ale Americii. Studiul a analizat disponibilitatea publicaţiilor academice în 22 de domenii ale cunoaşterii în Spaţiul european de cercetare, Brazilia, Canada, Japonia şi Statele Unite. În prezent, în mai multe ţări şi discipline, peste 50 % dintre documente sunt disponibile în mod gratuit. Disponibilitatea gratuită a majorităţii articolelor este în prezent o realitate în domeniile: ştiinţă şi tehnologie, cercetare biomedicală, biologie şi matematică şi statistică. Accesul liber este cel mai limitat în domeniile: ştiinţe sociale şi umaniste, ştiinţe aplicate, inginerie şi tehnologie. O comunicare recentă a Comisiei Europene a identificat accesul liber drept mijloc principal de a îmbunătăţi circulaţia cunoştinţelor şi, drept consecinţă, inovaţia în Europa. Prin urmare, accesul liber va fi obligatoriu pentru toate publicaţiile ştiinţifice realizate cu finanţare prin Orizont 2020, programul UE de finanţare a cercetării şi inovării pentru perioada 2014-2020. Comunicarea recomandă ca statele membre să adopte o abordare similară celei a Comisiei cu privire la programele lor naţionale. Studiul a fost realizat de Science-Metrix, o întreprindere de cercetare specializată în evaluare, şi a inclus cele 28 de state membre ale UE, precum şi Elveţia, Liechtenstein, Islanda, Norvegia, Turcia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Israel, Brazilia, Canada, Japonia şi Statele Unite ale Americii. Alte două rapoarte ale aceluiaşi grup, care examinează politicile de acces liber şi problema accesului liber la date, au fost, de asemenea, publicate astăzi.
In ceea ce priveşte politicile privind accesul liber, în raport se constată că majoritatea celor 48 de finanţatori majori ai ştiinţei au considerat acceptabile ambele forme de acces liber: accesul liber la articole publicate în reviste (abordarea de tip „gold” sau „hibrid”) şi autoarhivarea (abordarea de tip „green”). Peste 75 % dintre aceştia au acceptat perioade de embargo – adică intervalul dintre data publicării şi data la care publicaţia devine disponibilă în mod gratuit – cuprinse între 6 şi 12 luni.
Cel de-al treilea studiu a relevat totuşi că în prezent există mai puţine politici pentru accesul liber la date ştiinţifice decât pentru accesul liber la publicaţii. Accesul liber la datele cercetării evoluează rapid într-un mediu în care cetăţenii, instituţiile, administraţiile, organizaţiile non-profit şi întreprinderile private cooperează în mod flexibil pentru a dezvolta infrastructuri, standarde, prototipuri şi modele de afaceri. In cadrul Orizont 2020, programul UE de finanţare a cercetării şi a inovării pentru perioada 2014-2020, Comisia va demara de asemenea un proiect pilot privind accesul liber la datele colectate în timpul activităţilor de cercetare finanţate din fonduri publice, luând în considerare preocupările legitime legate de interesele comerciale ale beneficiarului grantului, de viaţa privată şi de securitate.
Comisia va face din accesul liber la publicaţiile ştiinţifice un principiu general al programului Orizont 2020. Incepând din 2014, toate articolele realizate cu finanţare prin programul Orizont 2020 vor trebui puse la dispoziţie în regim de acces liber: fie imediat de către editor, care le va publica online (accesul liber de tip „gold” şi „hibrid”); costurile de publicare anticipate vor putea fi rambursate de Comisia Europeană; fie de către cercetători, în cel mult şase luni după publicare (12 luni pentru articole în domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste), prin intermediul unor arhive cu acces liber (acces liber de tip „green”).