Echilibru şi responsabilitate în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional

Declaraţia mea de astăzi vine în contextul invaziei de informaţii provocate de recenta vizită a reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene la Bucureşti. Concluziile negocierilor între echipa Guvernului României şi cea a misiunii externe au fost deja afirmate. Iar unele din ele, subliniate gros. E drept, am observat multă insistenţă în a promova apocaliptic anul 2014 şi, în general, viitorul nostru, ca ţară. Încep cu afirmaţia asumată că noul cadru de măsuri, esenţial pentru construcţia bugetară de anul viitor, constituie fundamentul unei dezvoltări economice solide pe termen mediu şi lung. Vorbim acum de prudenţă şi echilibru. Nu sunt termeni sofisticaţi, nu atrag breaking-news-uri, nici măcar nu apar în vocabularul mediatic. Dar înseamnă, în cheia perspectivelor economice, responsabilitatea acestui Executiv tradusă în cifre.
Guvernul Ponta a negociat pentru viitor şi a negociat bine. E adevărat că acest guvern NU a negociat tăierea pensiilor, tăierea salariilor la bugetari sau creşterea TVA, poate tocmai de aceea cei care au devenit brusc comentatori economici pe marginea acordului nu se simt confortabil, ignorând în mod voit istoria recentă. Desigur, de aceea fac şi foarte mult zgomot şi sunt greu de urmărit cu atenţie!
în schimb, am ascultat cu atenţie analiza guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Şi voi apăsa pe două declaraţii, care mi se par elocvente: . „Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări pe baza unor modele pentru că avem aşa ceva, impactul (n.n. noile taxe şi impozite anunţate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% şi consecinţele în lanţ sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanţa riscurilor de la un echilibrată la una uşor în creştere”. . „Nu vedem deloc o
avalanşă de scumpiri, scumpiri în lanţ. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele”.
Repet, declaraţiile nu aparţin premierului sau ministrului de Finanţe sau vreunui parlamentar USL plin de bune intenţii la adresa propriului Guvern, ci guvernatorului BNR.
Revin acum la deciziile anunţate pentru 2014 (cu riscul de a obosi auditorii cu apetit pentru apocalipse):
– Creşterea salariului minim în două tranşe, până la 900 de lei. Vor beneficia de măsură aprox. 800.000 de români.
– Indexarea pensiilor cu mai mult decât rata inflaţiei. Vorbim de o inflaţie de puţin peste 2 procente şi de o indexare de 3,7%. Vor beneficia de măsură peste 5 milioane de pensionari.
– Investiţii care să depăşească 6% din PIB.
– Reducerea CAS cu 5 procente de la jumătatea anului 2014 -măsură esenţială în cazul unei ţări ca România, care are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe muncă din UE, 43%.
Dragi prieteni,
Acest Guvern este guvernul României! Pot spune acest lucru cu fermitate! E adevărat, nu operează cu date sclipitoare, nu are imaginaţia ambulantă a perioadei 2009 -2012, nu „vinde” iluzii de la o lună la alta, pentru ca, în final, să le schimbe pe realităţi dureroase, face lucrurile altfel, cu echilibru şi responsabilitate.
Senator,
Leonardo Badea
Colegiul nr. 1 Dâmboviţa