„Caragiale, Caragiale, dacă nu erai matale, rămâneam tot Haimanale”

Sunt vorbe din suflet spuse cu umor, dar şi cu o mare doză de adevăr, de către un locuitor al comunei I.L. Caragiale din judeţul Dâmboviţa.
La 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale, pe atunci aparţinând de Prahova, s-a născut Ion Luca Caragiale.
Nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist, Caragiale e considerat cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori. A fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Începutul activităţii jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat, cu probabilitate, în luna octombrie
1873, la ziarul „Telegraful” din Bucureşti, unde a susţinut rubrica de anecdote intitulată „Curiozităţi”. Apropierea de ziaristică este confirmată, cu certitudine, odată cu colaborarea la revista „Ghimpele”, unde şi-a semnat unele dintre cronici cu pseudonim. Numele întreg îi apare la publicarea de la 1 octombrie 1874 a poemului „Versuri” în „Revista contemporană”, unde, la 4 octombrie
1874, vine cu trei pagini de poezie. A făcut şi gazetărie, la bisăptămânalul „Alegătorul liber”, al cărui girant responsabil a fost în anii 1875-1876. În lunile mai şi iunie 1877, Caragiale a redactat singur şase numere din „foiţa hazlie şi populară”, „Claponul”. Între anii 1876 şi 1877 a fost corector la „Unirea democratică”. În 18781881 a colaborat la „Timpul”, alături de Eminescu, Ronetti-Roman şi Slavici.
În 1878 a început să frecventeze şedinţele bucureştene ale „Junimii” şi să citească din scrierile sale. La Iaşi, a citit „O noapte furtunoasă” într-una din şedinţele de la „Junimea”. În 1879 a publicat în „Convorbiri literare” piesa „O noapte furtunoasă”. La 1 februarie 1880, revista „Convorbiri literare” a publicat comedia într-un act „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”. În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârşitul anului 1889, Caragiale a înfiinţat revista umoristică „Moftul român”.
A fost şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti, bucurându-se de un mare respect în rândurile tuturor artiştilor şi ale militanţilor pentru cauza naţională.
Şi, pentru a demonstra încă o dată cât de actuală este opera lui Caragiale, nu doar în ceea ce priveşte viaţa politică şi moravurile societăţii, ci şi cea despre sfârşitul lumii care a surescitat întreaga omenire anul trecut în decembrie, amintim cum geologul austriac Rudolf Falb a îngrozit omenirea, anunţând o cometă care ar fi urmat să intre în coliziune cu Pământul pe 1 noiembrie 1899. „Vestea a provocat o anumită emoţie printre contemporani. Printre cei care s-au referit la acest moment a fost şi Ion Luca Caragiale, în schiţa sa „Despre cometă – prelegere populară”, în care pedagogul emininke Mariu Chicoş Rostogan, care nu se prezentase la şcoală pe 1 noiembrie de frica cometei, ajunge în ziua următoare la „concluziunea aceea, cum că n-avem să ne temem de sfârşitul lumii, carele nu se poate””.
Aşadar, astăzi, când se împlinesc 161 de ani de la naşterea marelui Caragiale, puteţi merge la Teatrul Municipal Târgovişte, la premiera piesei D’ale Carnavalului sau la Biblioteca Judeţeană din „I.H.Rădulescu”, unde se vor desfăşura o serie de manifestări dedicate vieţii şi operei lui Nenea Iancu.