Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenţionează asupra scăderii numărului de români testaţi şi diagnosticaţi cu hepatite în ultimele luni, dar şi în ceea ce priveşti procentul mic al pacienţilor care au intrat pe tratament comparativ cu alţi ani.
Conform datelor primite de la CNAS, în programul destinat hepatitei C care poate cuprinde până la 17.500 persoane, în perioada februarie-30 iunie 2020, au fost incluşi doar 3.558 de pacienţi: 883 în februarie, 1.279 martie, 181 aprilie, 402 mai şi 813 iunie. In cazul hepatitei B, studiile clinice, întrerupte pentru o perioadă din cauza accesului dificil în spitale, au fost reluate. „Cea mai mare problemă a pacienţilor cu afecţiuni hepatice în acest moment este legată de accesul la tratament şi la medicul specialist. Situaţia devine critică! Avem din ce în ce mai multe plângeri de la bolnavi, în special cei cronici, care nu ştiu cum să acţioneze în lipsa unor informaţii constante şi clare din partea autorităţilor. Incurajăm pacienţii să-şi contacteze medicul curant (infecţionist sau gastroen-terolog) şi să stabilească cea mai bună soluţie pentru a avea acces la tratament în condiţii de siguranţă, mai ales în cazul investigaţiilor ce trebuie realizate în spital. Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor facem apel la mobilizarea tuturor celor implicaţi, pentru ca, împreună, să reuşim să scoatem această boală din vieţile noastre. România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani şi este păcat să nu continuăm aceste eforturi,” declară Marinela Debu, preşedinte APAH-
RO.
In 2016, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit următoarele obiective de eliminare a hepatitelor până în 2030: 90% reducerea incidenţei, 90% persoane diagnosticate dintre cele care au HVC, 80% din populaţia eligibilă cu HVC tratată, 65% reducerea deceselor provocate de afecţiuni hepatice ale ficatului. România este printre ţările care s-au angajat în atingerea acestor deziderate. Din păcate, studiul „Câştigarea cursei de eliminare a hepatitei C”, realizat de Boston Consulting Group (BCG) şi publicat recent, arată că majoritatea ţărilor este departe de atingerea tragetului impus de OMS. Din cele 29 de ţări analizate, printre care şi România, doar 10 ar putea să îndeplinească obiectivul – Australia, Canada, Franţa, Germania, Islanda, Italia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie. In cazul ţărilor incluse în studiu, mai puţin de 40% dintre persoanele cu HVC au fost testate. Rata de tratament este insuficientă pentru a atinge obiectivul OMS, doar 55% până în 2030 versus 80% cât a fost stabilit. Pentru atingerea targeturilor, cazurile diagnosticate ar trebui să crească cu 7% anual peste valoarea iniţială din 2015, în timp ce numărul persoanelor tratate în fiecare an ar trebui să crească cu 25% în următorii 10 ani. Recomandarea specialiştilor BCG este ca ţările să adopte o strategie bazată pe două aspecte: grupurile aflate la risc – persoane care îţi administrează droguri injectabile, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi, populaţie migratoare şi populaţii de aceeaşi vârsta – şi modelul de asistenţă medicală ce trebuie să includă abordarea one-stop-shop, modelul test-and-treat, o descentralizare a serviciilor la nivelul comunităţii pentru a atinge grupurile la risc şi echipe multidisciplinare (personal medical şi non-medical).
In cazul României, ne putem lăuda cu planul strategic adoptat anul trecut şi cu intenţia de a monitoriza fiecare iniţiativă desfăşurată, dar ne lipseşte încă un registru naţional al pacienţilor şi nu este foarte clar dacă anul 2030 reprezintă termenul limită în procesul de eliminare a hepatitelor.
In aceste condiţii şi ţinând cont de situaţia internaţională actuală, APAH-RO propune o serie de măsuri concrete care să vină în sprijinul bolnavilor cu hepatite din România:
- Urgentarea soluţiilor pentru ca pacienţii să aibă acces la iniţierea terapiei antivirale.
- Pacienţii testaţi pentru COVID-19 să fie testaţi şi pentru hepatită. Astfel vor fi acoperiţi şi pacienţii neasiguraţi, o problemă la care nu s-au găsit încă soluţii.
- Să crească numărul centrelor unde medicii pot iniţia tratamentul.
- Să se ofere şansa de a prescrie terapia antivirala şi altor specialităţi (de exemplu medicina internă).
- Medicii de familie să fie încurajaţi şi sprijiniţi să facă testare. Markerii virali să fie introduşi în evaluarea anuală a fiecărui pacient.
- Să existe o pagină/ un site unde Ministerul Sănătăţii să anunţe săptămânal spitalele care primesc pacienţii cu boli cronice.
In perioada 27 iulie-02 august 2020, APAH-RO va împărţi pliante şi kit-uri de igienă conţinând: pastă de dinţi, săpun şi dezinfectant pacienţilor cu afecţiuni hepatice prin intermediul cabinetelor medicilor de familie din Bucureşti, Braşov, Turda, Giurgiu şi Iaşi. De asemenea, asociaţia va desfăşura campanii de informare on-line pentru a încuraja testarea şi a susţine accesul la investigaţii şi tratament.
OMS precizează că 256 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B şi 71 milioane cu hepatită cronică C. Accesul la testare este limitat, doar 9% dintre cei cu hepatita B şi 20% dintre cei cu hepatita C fiind conştienţi de infectare. Anual, la nivel mondial, hepatita cauzează 1,4 milioane de decese. România se află pe locul doi, după tuberculoză, în privinţa numărului deceselor cauzate de boli infecţioase. - „In Regiunea Europeană OMS, 15 milioane de persoane au hepatita B şi aproape tot atât (14 milane) au hepatita C, iar peste două treimi din cazuri se înregistrează în Europa de Est şi Asia Centrală. Ingrijorător este numărul estimat în creştere de decese la nivel global cauzate de hepatite. Principalii factori de risc includ utilizarea de droguri injectabile, infecţia HIV, transfuziile de sânge, dar şi penitenciarele şi infecţiile nosocomiale.
- Hepatita poate afecta pe oricine, iar majoritatea cazurilor de hepatită sunt asimptomatice. De aceea, recomandarea noastră este să vă informaţi la medicul dvs. de familie şi, dacă faceţi parte din categoriile cu grad înalt de risc, să vă testaţi. Tratamentul este eficient. In ceea ce priveşte hepatitele A şi B, vaccinarea este esenţială în eliminarea acestei boli. Datele arată că doza de vaccin împotriva-hepatiei B efectuată la naştere este foarte eficientă în reducerea incidenţei şi prevalenţei hepatitei B.
- OMS recomandă 3 paşi-cheie în aborarea hepatitelor: servicii integrate centrate pe pacienţi, accesibile tuturor, crearea de parteneriate cu OMS, societatea civilă şi sectorul privat, şi aplicarea unor acţiuni concrete adaptate contextului naţional, în conformitate cu planurile naţionale,” precizează Dr. Miljana Grbic, şefa Biroului OMS pentru România.
