In urmă cu 30 de ani, în 20 mai 1990, exact în Duminica Orbului, au avut loc primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare după căderea comunismului. Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist. Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.
Decretul s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost
cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.Deputatul PSD, Claudiu Gilia a făcut o scurtă radiografie a acestor alegeri din 20 mai 1990: „30 de ani de la primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale după perioada comunistă. Ele au reprezentat primul exerciţiu democratic, după ani în care formalismul electoral, lipsa reală a voinţei populare au reprezentat coordonatele alegerilor.
„Alegerile din 1990 au un
caracter de unicitate în istoria electorală a României. Au fost considerate de doctrinari drept „alegeri atipice” (Radu Alexandru) în mod special pentru rezultatele produse.
O serie de elemente converg către această trăsătură:
Numărul foarte mare de cetăţeni care au participat la vot, scrutinul fiind unul de masă:
- 14.825.017 – pentru alegerea Adunării Deputaţilor;
- 825.764 – pentru alegerea Senatului;
- 14.826.616 – pentru alegerea Preşedintelui României.
Numărul foarte mare de competitori electorali pentru alegerile legislative: 72 de competitori electorali, la care s-au adăugat şi candidaţii independenţi;
Numărul redus de candidaţi la alegerile prezidenţiale: - ION ILIESCU – Frontul Salvării Naţionale;
- RADU CÎMPEANU – Partidul Naţional Liberal;
- ION RAŢIU – Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat.
Legea nu stabilea un prag electoral, însă era necesar pentru validarea alegerilor ca prezenţa la vot să fie de cel puţin 50%+1 dintre alegătorii înscrişi în listele electorale din fiecare cir
cumscripţie electorală.
9 organizaţii ale minorităţilor naţionale au fost reprezentate în Parlament.
Alegerile au fost câştigate detaşat de Frontul Salvării Naţionale.
În Parlament au fost reprezentate 27 de formaţiuni politice şi un independent (deputatul Antonie Iorgovan).
Parlamentul era disproporţionat din punct de vedere al raporturilor putere-opoziţie. FSN fiind partidul hegemonic.
Ion Iliescu a câştigat detaşat alegerile prezidenţiale din primul tur, cu un procent de 85,07%. În timp ce reprezentanţii partidelor istorice au obţinut procente modice:
- Radu Cîmpeanu – 10.64%;
- Ion Raţiu – 4,29%.
Din primul Parlament după Revoluţia din 1989 au făcut parte 12 parlamentari dâmboviţeni: SENAT
- DIMA EMIL – FSN
- IURCU MIHAIL – FSN 3.SIMION ADRIAN – FSN
ADUNAREA DEPUTAŢILOR - ALBU GHEORGHE – FSN
- BOŞTINARU VICTOR – FSN
- DUMITRACHE CONSTANTIN FSN DIMITRU ELENA- FSN
- MIHĂLACHIOIU MARIUS –
- FSN
- PĂTRAŞCU BOGDAN – FSN
- SILISTRARU ADRIAN
- STAICU CONSTANTIN DAN
- DORIN – FSN
- ANDREESCU CONSTANTIN –
- PNL
- La 30 de ani de la primele alegeri democratice, sistemul electoral românesc cunoaşte modificări continue, ceea ce nu poate crea decât incertitudine juridică, instabilitate şi inflaţie legislativă, dar şi creşterea absenteismul electoratului.
- Cred cu tărie în nevoia codificării în acest domeniu.
- Personal, am militat permanent pentru elaborarea unui Cod electoral.”, a scris pe pagina de facebook, deputatul Claudia Gilia.
