Ieri, prim-ministrul Mihai Tudose a cerut, la începutul şedinţei de Guvern, explicaţii de la Ministrul Agriculturii privind dublul standard la produsele alimentare. „Chiar suntem cetăţeni de mâna a doua?”, a întrebat retoric prim-ministru. În timp ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, o scălda afirmând că nu poate publica marca celor nouă produse care sunt diferite în ţările din vestul Europei comparativ cu România, întrucât nu există o reglementare la nivelul UE privind acest lucru, Mihai Tudose i-a cerut ministrului Justiţiei să vină cu o normă internă.
Conform site-ului „Realitatea.net”, lucrurile s-ar fi desfăşurat în felul următor: pe la ora 1, p.m., prim-min-istru a pus piciorul în prag, afirmând că trebuie să se discute mai multe despre dublul standard practicat cu nesimţre, cu complicitatea comercianţilor şi a intermediarilor, aceştia din urmă mai mult preocupaţi de lăcomia lor de bani şi mai puţin interesaţi de sănătatea alimentară a populaţiei României.
Strâns cu uşa de un prim-ministru hotărât ca lucrurile să intre în normalitate, ministrul Agriculturii a afirmat că a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, studiul comparativ, rezultatul fiind transmis şi către Comisia Europeană. „Nu avem o normă juridică pentru abordarea acestei tematici. Am informat populaţia, am transmis datele la toţi europarlamen-tarii. Din nefericirea nu am reuşit să prezentăm în detaliu aceste lucruri neavând o normă juridică. Nu putem da numele comerciantului şi producătorului pentru că am putea avea conflicte juridice care ar putea să coste”, a afirmat Petre Daea.
La această afirmaţie, Mihai Tudose a spus: „Domnule ministru al Justiţiei, poate găsim o modalitate să facem o normă internă”.
Tudorel Toader a răspuns prompt: „Vom colabora cu ministrul Agriculturii, dar de principiu cred că în discuţie se pune problema unui tratament egal de care trebuie să se bucure toţi consumatorii, aceasta e baza de discuţie, aceasta e baza de la care vom porni spre identificarea soluţiei” .
Insistând, totuşi, în demersul său onest de a se afla adevărul, Mihai Tudose a replicat: „Sau măcar un cadru legislativ care să ne permită să spunem cetăţenilor cine ne consideră o ţară de mâna a doua”.
Pentru a fi mai bine înţeles, ministrul Agriculturii Petre Daea a a precizat că nu poate face o comparaţie pentru că nu s-au analizat acelaşi produs de la acelaşi producător. ” 9 alimente din 29 analizate sunt diferite faţă de ţările din Vest”, a mai spus acesta, adăugând că este vorba de diferenţe calorice la parizerul de porc, la conserve de peşte etc. „Astfel, – a continuat ministrul Agriculturii – am trimis scrisori la mai mulţi miniştri – din Franţa, Olanda, Belgia, Austria -, ştiind că nu putem da răspunsuri dacă nu avem acelaşi produs. Am socotit necesar să informăm Comisia Europeană că nu dispunem de proceduri ca să determinăm standardul dublu. Iată că, în data de 13am transmis această informaţie CE şi am informat că am făcut demersurile necesare pentru a preleva probe”.
Ministrul Agriculturii a mai precizat că va trimite Comisiei Europene rezultatele pe procedurile prezentate, solicitând accelerarea procesul de reglementare: „Vom transmite tuturor europarlamentarilor români să analizeze concluziile pe care noi am reuşit să le alegem în această perioadă. Este nevoie de o metodologie de comparaţie unitară europeană”.
Lista nocivă
Până se va clarifica problema şi, astfel, se va face dreptate consumatorului român de rând, prezentăm lista produselor cu dublu standard:
1. Pate de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
2. Conservă de peşte: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
3. Cârnaţi pentru grătat: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
4. Pate de ficat: diferenţa între produsul din România şi cel din Cehia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
5. Bacon cuburi: diferenţa între produsul din România şi cel din Belgia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
6. Şuncă de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
7. Conservă macrou: diferenţa între produsul din România şi cel din Franţa în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
8. Conservă hering: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
9. Conservă macrou: diferenţa între cantitatea de peşte disponibilă în conservă.
Pentru existenţa acestei situaţii care, involuntar ne transformă în fraierii celor din Vestul şi Centrul Europei, o parte din vină o au şi comercianţii români, inclusiv intermediarii, care, preocupaţi doar de lăcomia lor de a strânge bani, tratează cu indiferenţă problema unui nivel optim de sănătate alimentară a populaţiei, iar acest aspect este normal într-un stat unde majoritatea clientelei politice, indiferent de culoarea politică, este constituită din comercianţi şi intermediari. Într-o ţară sănătoasă normal, acestor indivizi ar trebui să li se ia dreptul de a mai activa în sfera comerţului cu alimente. Asta în tr-o ţară normală, dar deocamdată România, inclusiv populaţia sa, indiferent de etnie, de peste de două decenii nu mai este normală. Nici clasa sa politică.
Related Posts
Add A Comment