Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa organizează, în cursul lunii ianuarie, campania cu tema – Sănătate mintală, scopul fiind creşterea nivelului de informare şi conştientizare a copiilor, adolescenţilor şi aparţinătorilor acestora, precum şi a profesioniştilor din domeniul medical şi educaţional privind problematica sănătăţii mintale.
Grupurile ţintă ale campaniei sunt: copiii, adolescenţii, aparţinătorii acestora şi profesioniştii din domeniul medical şi educaţional.
Sloganul campaniei este: „Solidari în domeniul sănătăţii mintale! Nu există sănătate fără sănătate mintală.”
Obiectivele campaniei:
- informarea populaţiei privind importanţa identificării şi intervenţiei timpurii în cazul tulburărilor mintale,
- conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor,
- creşterea accesului la informaţii pentru:
- îmbunătăţirea îngrijirilor şi înlăturarea stigmatizării persoanelor cu tulburări mintale,
- aplicarea testelor de screening în cabinetele medicilor de familie.
Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care individul îşi realizează abilităţile, poate face faţă tensiunilor normale ale vieţii, poate lucra productiv şi este capabil să contribuie la dezvoltarea comunităţii.
Pentru cetăţeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să îşi realizeze potenţialul intelectual şi emoţional, să îşi găsească şi să-şi îndeplinească rolurile în viaţa socială, şcolară şi profesională. Pentru societăţi, sănătatea mintală bună a cetăţenilor contribuie la prosperitate, solidaritate şi justiţie socială. In schimb, lipsa sănătăţii mintale impune costuri şi pierderi multiple, cetăţenilor şi sistemelor sociale.
Inţelegerea sănătăţii mintale, atât pentru pacienţi în mod individual, cât şi pentru familie, precum şi pentru autorităţile publice, depinde şi de existenţa unui diagnostic precis şi coerent. Identificarea şi promovarea celor mai bune practici de diagnostic precoce al bolii mintale este necesară în vederea optimizării utilizării intervenţiilor în stadiile timpurii, în care sunt cele mai eficiente. Prin diagnosticări şi intervenţii precoce s-ar putea întârzia progresul bolii către stadii avansate, obţinându-se astfel o amânare a instituţionalizării şi o reducere a costurilor ridicate generate de îngrijirea terminală (pe termen lung). - In anul 2019, în România, prevalenţa tulburărilor mintale şi de comportament a fost de 2592.3%000 locuitori, în creştere faţă de anul 2018 când a avut valoarea de 2444.4%000 locuitori.
- Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei şi adolescenţei, dar din cauza variaţiei simptomelor privind criteriile de diagnostic, această tulburare este adesea nerecunoscută şi netratată.
- Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenţi sunt diagnosticaţi înainte de a ajunge la vârsta adultă. Este o afecţiune comună, cronică, recurentă şi debilitantă, care conduce la afectarea funcţionării din punct de vedere educaţional, profesional şi social. O treime dintre adolescenţii care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoţională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie.
