Realizarea unui vis: desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor

Reluând comunicatul agerpres.ro, site-ul „Real-itatea.net”, publică o ştire interesantă: Camera Deputaţilor a adoptat tacit, miercuri, 14 iniţiative legislative, printre care şi proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor. Deci, magistraţii pot răsufla uşuraţi, dar nu şi simpli cetăţeni ai României. Problema ce rămâne de actualitate este următoarea: cum vor fi traşi la răspundere sau, mai pe înţelesul tuturor, fie ei bătuţi în cap sau nu, deci cum vor răspune, penal, magistraţii ce dau sentinţe ce distrug viaţa unui om, mai ales că nu este un secret pentru nimeni că avem în sistem şi magistraţi corupţi, aceştia din urmă fiind, în unele cazuri, clienţi politici. PNL-ul ar trebui să se gândească şi la amărâţii fără pile şi relaţii, aceştia fiind, de multe ori, cu uşurinţă, victime sigure ale traficului de influenţă. PNL-ul să se gândească că există un Dumnezeu ce-i apără pe cei defavorizaţi de soartă, majoritatea fiind oameni cinstiţi, iar oamenii cinstiţi, de regulă, nu beneficiază de serviciile oferite de cei din sistemul pile-relţii-cunoştinţe. O menţiune: Proiectul privind desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari USR. Să aibă USR relaţii mai… intime cu cei din sistemul juridic, adică rude sau prieteni ce activează în magistratură? Parafrazând dictonul „Neştiute sunt căile Domnului”, se poate spune „Neştiute sunt căile… diavolului”.
Printre proiectele adoptate tacit se află şi propunerea legislativă iniţiată de deputatul Pavel Popescu care prevede modificarea şi completarea Legii Curţii Constituţionale. Proiectul prevede că deciziile CCR în cazul conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, a obiecţiilor de neconstituţionalitate referitoare la legi complexe, precum cele referitoare la coduri, să fie adoptate cu votul a două treimi din numărul total de judecători ai Curţii Constituţionale. Aparent, pare un lucru corect, dar… dar, s-a dovedit că membrii CCR sunt numiţi pe criterii politice, adică dau sentinţe care să satisfacă comanda partidului aflat la putere, iar cei de la putere sunt şi ei… oameni.
Au mai fost adoptate tacit: proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD Liviu Pop care prevede că anul şcolar începe în prima zi lucrătoare a lunii septembrie, proiectul care prevede posibilitatea cadrelor didactice specializate pentru cultura romani de a accede la posturile de inspectori şcolari, fără îndeplinirea condiţiilor impuse pentru ocuparea acestor categorii de posturi, proiectul de lege iniţiat de 26 deputaţi PNL care se referă la emiterea de către Ministerul Educaţiei Naţionale a unor tichete pentru preşcolarii şi elevii de până în clasa a IV-a, din învăţământul de stat sau privat, pentru plata serviciilor de tipul „Şcoala după şcoală”. Tichetele educaţionale sunt în valoare de 0,8 ISR lunar/copil, respectiv 400 lei lunar/copil. Deputaţii au adoptat tacit şi propunerea legislativă care interzice rectorilor şi prorectorilor să aibă funcţii de conducere în partide politice.
De asemenea, a sost adoptată tacit şi modificarea articolului 24, alin.1, secţiunea 2, din Legea nr. 215/2001- Legea Administraţiei Publice Locale care stabileşte că mandatul primarilor este de cinci ani. Deci se revine la sistemul cincinalelor, suficient timp pentru clientela fiecărui primar de a face profit în folosul personal, aparent în folosul comunităţii.
Alte proiecte adoptate tacit: modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Singapore cu privire la serviciile aeriene, semnat la Singapore, la 31 mai 2018, a Acordului între Guvernul României şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei referitor la stabilirea la Bucureşti a Biroului Regional pentru Europa Centrală şi de Est şi privilegiile şi imunităţile sale pe teritoriul român, semnat la Erevan, la 12 octombrie 2018. A mai rămas un hop: proiectele adoptate tacit de Camera Deputaţilor urmează să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional în cazul acestor acte normative.
De asemenea, interesant este că secretarul general al Partidului Naţional Liberal, deputatul Robert Sighiartău, a anunţat că reprezentarea diasporei în Parlamentul României va fi întărită, prin creşterea numărului de parlamentari care să îi reprezinte pe cetăţenii din afara ţării. În loc de 6, cât este în prezent, se va ajunge la 15. Deci, vom suporta pe banii Statul un surplus de 9 şmecheri.