MIHAELA RADU, O SUPER-CAMPIOANĂ. UN SUPER-CARACTER: „TITLUL NAŢIONAL MI-A ARĂTAT CĂ TOTUL E POSIBIL ATUNCI CÂND MUNCEŞTI”

Mihaela Radu şi-a depus deja candidatura la titlul de cea mai bună sportivă a judeţului în anul 2018. Titlul naţional la box obţinut la ultimele Campionate Naţionale o transformă pe eleva lui Nicu Tamaş într-una dintre dintre cele mai prolifice practicante a sportului cu mănuşi din istoria judeţului.
La două săptămâni distanţă de marea performanţă înregistrată de sportiva CSM-ului la Naţionalele de la Eforie Nord, aceasta a acordat un interviu site-ului oficial al clubului.
-Mihaela, cât de mult înseamnă pentru tine acest nou titlu naţional?
– Enorm. Când munceşti un an întreg pentru un concurs şi rezultatul este cel pe care ţi-l doreşti, simţi o mare bucurie pe care e greu s-o descrii în cuvinte. în primul rând acest titlul îmi demonstrează mie în primul rând că nu am muncit în zadar şi bucuria este foarte mare. Să iau titlul de campioană la două categorii diferite de greutate este un lucrur excepţional.
-Cât de greu e să te pregăteşti atât de bine în condiţiile în care tu eşti angrenată şi în alte activităţi sportive?
-într-adevar este foarte greu pentru că trebuie să mă împart între toate activităţile mele, dar cu sacrificii şi dorinţă poţi face multe. atunci când vreau ceva eu nu am zile libere sunt într-o alergare continuă dar îmi place să am o viaţă activă şi plină de provocări.
-Ai avut vreun moment emoţii că ţi-ai putea pierde statutul de campioană a României?
-Sincer, cine nu a intrat niciodată în ring nu poate avea emoţiile pe care le ai acolo. Normal că emoţiile există indiferent de adversar şi indiferent de competiţie. Important este să-ţi transformi aceste emoţii într-o energie pozitivă în timpul meciurilor.
-Cât e de greu pentru o tânără să per-formeze într-un sport practicat în general de bărbaţi?
-Este greu datorită cutumelor învechite potrivit cărora femeile nu pot face aceleaşi lucruri ca şi bărbaţii, dar în societatea modernă nu pare să se mai ia în calcul acest lucru. Ba din contră, sa demonstrat în numeroase activităţi că femeile o pot face mult bine.
– Cum ai cataloga colaborarea cu maestrul Tamaş?
-în primul rând cred că îl pot caracteriza într un singur cuvânt. Este mai presus de toate OM. Într-o periodă în care cei mai mulţi oameni trag pentru ei şi nu pentru sportivi, dânsul face exact invers. De multe ori se lasă pe el pentru binele sportivilor. Pe lângă faptul că este un antrenor cu foarte mare experienţă şi dedicat în totalitate. Pe scurt, este un părinte înainte de a fi antrenor.
-Cât de ridicat este nivelul competiţiilor pugilistice feminine în România?
-De la an la an boxul feminin cunoaşte o expansiune vizibilă, dar, aşa cum am spus mai devreme, fetele sunt date înapoi cum se spune de „gura lumii”. Cu toate astea, numărul fetelor care il practica este foarte mare şi meciurile sunt de foarte bună calitate. Fetele sunt mai tehnice şi atente la detalii ceea ce face ca boxul practicat să fie placut publicului. La nivel european nu stăm chiar atât de bine pentru că aşa cum se ştie, la noi nu se prea poate trăi doar din sport.
-Care e cea mai mare dorinţă a ta când vine vorba de box? La ce performanţă visezi?
-Păi, îmi doresc o participare la o competiţie europeană indiferent de rezultat.