Cercetările arheologice din centrul Municipiului Târgovişte, stârnesc discuţii aprinse

Incă de la înfiinţarea sa ca instituţie culturală a judeţului Dâmboviţa, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, prin specialiştii săi, a desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică recunoscută pe plan naţional şi internaţional. Cercetarea arheologică a devenit o prioritate a muzeului târgoviştean, astfel că astăzi patrimoniul cultural al judeţului Dâmboviţa a devenit unul reprezentativ. Cercetări arheologice sistematice, preventive sau de supraveghere, au avut loc pe tot cuprinsul oraşului Târgovişte. Desfăşurate în complexe de tip aulic sau monastic, în incinte bisericeşti, străzi sau curţi particulare, aceste cercetări arheologice au contribuit în mod fundamental la o mai bună înţelegere a habitatului urban medieval târ-goviştean.
Artefactele descoperite îmbogăţesc în continuare colecţiile muzeale, fiind expuse pe măsura importanţei lor. Au fost identificate şi cercetate, de-a lungul timpului, construcţii medievale reprezentative pentru arhitectura medievală românească, care sau perpetuat tipologic în spaţiul Ţării Româneşti.
Una dintre zonele de maxim interes pentru istoria centrală a oraşului medieval, cuprinsă între Biserica Roşie şi Biserica Sf. Nicolae – Geartoglu, zonă care a imprimat oraşului un aer aproape eclezial, a beneficiat de cercetări arheologice ample, desfăşurate în mai multe campanii. Este o zonă cunoscută pentru patrimoniul său arheologic excepţional.
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte a acordat întotdeauna o maximă importanţă cercetării acestei zone, iar rezultatele ştiinţifice au fost întotdeauna comunicate şi publicate în mediile academice reprezentative.
In decursul acestui an au avut loc în oraşul Târgovişte o serie de cercetări arheologice preventive, avizate de către Ministerul Culturii, dintre care două, care au suscitat o deosebită atenţie, având beneficiari diferiţi, sunt încă în desfăşurare, având ca responsabil ştiinţific pe arhg. expert dr. Florin Gabriel – Petrică. Din colectiv mai fac parte dr. Minodora Cârciumaru şi drd. Mihai Claudiu Năstase, arheologi cu experienţă. Este vorba de şantierele arheologice de la adresele Str. Stelea nr. 3 şi str. Calea Domnească nr. 218A, care au loc în situl arheologic Vatra oraşului Târgovişte şi în aria de protecţie a Mănăstirii Stelea. Pentru locuitorii oraşului, această zonă este foarte cunoscută, datorită aerului patriarhal imprimat de clădirile istorice, demolate, din păcate, în deceniile opt şi nouă ale sec. XX. In timpul cercetării arheologice de la adresa str. Stelea nr.3, au fost relevate o parte dintre fundaţiile clădirilor demolate, apărând, în secvenţe stratigrafice diverse, şi urme de locuire mai vechi decât cele aparţinând sec. XIX şi XX. Intr-una dintre secţiuni a fost descoperit şi un mormânt de înhumaţie, aparţinând unei persoane tinere, care a decedat în jurul anilor 1800. Foarte probabil ca zona în care a fost îngropată persoana în cauză să fi reprezentat o limită a cimitirului ce ţinea de bis. Sf. Nicolae -Geartoglu. Rămăşiţele vor fi supuse unei cercetări antropologice, după care reînhumate creştineşte. Cercetarea arheologică nu este încheiată, iar rezultatele acesteia vor fi transpuse, la final, în raportul arheologic aferent.
La adresa Calea Domnească nr. 218A, adică parcela de teren de la intersecţia str. Stelea cu str. Calea Domnească, au avut loc descoperiri arheologice importante, care vor fi detaliate într-un raport de cercetare, remis beneficiarului, Direcţiei pentru Cultură Dâmboviţa şi Ministerului Culturii. Cercetarea se află în faza de început, putând comunica faptul că o eventuală construcţie în acel perimetru nu se poate realiza decât în urma avizării acesteia de către Comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii. Proprietarul terenului a încheiat un contract de prestare servicii arheologice cu Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte spre a se putea edifica clar asupra posibilităţii de a investi în acel perimetru. Deci, săpătura arheologică are ca scop clar cercetarea întregii suprafeţe de teren şi se realizează în baza autorizaţiei de cercetare arheologică preventivă numărul 666/20.11.2019.
Salutăm, pe această cale, deschiderea celor doi proprietari faţă de protejarea patrimoniului arheologic al oraşului, cercetările solicitate fiind menite să clarifice posibilitatea realizării unor investiţii.