Bucuria găsirii drumului bun, efervescenţa căutării şi a formării echipei cu cei care vor şi te pot însoţi de-a lungul întregii călătorii, emoţia începutului care nu se ştie cum va fi continuat, începuturile toate şi ducerea lor mai departe îmbogăţite, amplificate şi atinse vizibil de aripa benefică a creativităţii, a acelei creativităţi care, şi ea, la rândul ei, ajută la continuarea călătoriei, dar şi la ridicarea ştachetelor la niveluri cât mai ridicate rezultând, în urma tuturor acestor experienţe formatoare, creşterea şi impunerea unui nume, a unui model, al unui nume care chiar numeşte, care spune şi începe să conteze cu adevărat şi care, din acest moment, poate fi ţinut minte şi devine uşor de recunoscut şi de cunoscut. Acesta este un proces al creşteriifiresc, dar care presupune foarte mult consum din toate straturile vii ale celor care l-au început şi care l-au ţinut viu până aici.
Trooper este un nume crescut în douăzecişicinci de ani de activitate, de ani intenşi, ani încărcaţi de şi cu toate senzaţiile care le-a alimentat şi amplificat bucuria continuă a creşterii permanente, bucuria pe care ţi-o dă această obositoare, dar benefică, urcare a muntelui, această ascensiune care ascunde oboseala şi efectele ei şi care lasă să se vadă rezultatele acestor eforturi, mai mult sau mai puţin fizice, mai mult sau mai puţin psihice, dar cu siguranţă desăvârşite în procesul împlinirii lor.
Timp de douăzecişicinci de ani, formaţia Troopera împins şi a tras fără să obosească de toate oprtunităţile care i sau oferit, şi a ştiut şi să îşi creeze şi să deschidă porţi pentru unele noi, personale, personalizate, gata de a fi oferite şi cunoscute, urmând ca, mai târziu, datorită efortului susţinut, să devină vizibilă, iar mesajele construite de-a lungul întregului acest periplu să se propage din ce în ce mai firesc şi să se transforme în locuri comune, în stări care pot să arate şi să marcheze fapte, fapte pentru care o mână de oameni entuziaşti au muncit, pentru care ei pun suflet şi pentru care au dăruit cât au putut de mult.
Muzica celor de la Troopernu este singurul gest dăruit al lor, tot ce au făcut a avut şi are mai departe mesaj social, uman, iar toate care se întâmplă şi care se manifestă împrejurul lor fac parte firesc din tot acest ansamblu pe care l-au gândit, pentru care au muncit să îl edifice şi pe care l-au dus la capăt cu acel curaj pe care dragostea pentru ceea ce faci ţi-o dă.
Discografie: Desant- 2005; Rock’n’roll Pozitiv- 2008; Vlad Ţepeş. Poemeb Valahiei- 2009; In ziua a opta- 2016; Ştefan cel Mare- 2018
Componenţa şi muzica Trooper sunt caracterizate de cursivitate, de una uimitoare, de o vizibilă preocupare serioasă pentru mesaj şi pentru componentele lui care transmit, care nu lasă cuvintele şi înţelesul lor în aer, în locuri inaccesibile, de nevăzut sau de neauzit. Au avut de la început acest program, de a duce până la capăt fiecare gest viu al fiecărui pas al lor. Cursivitatea şi coerenţa i-a însoţit de-a lungul întregului proces de până acum şi nu lasă să se vadă semne care ar putea să le strice traiectoria.
Toate acestea i-au ţinut aproape unii de alţii şi de publicul lor, public care a crescut şi s-a menţinut permanent. Au ales să fie de la început aşa, personalităţi puternice şi creative care se înţeleg şi cresc împreună, iar numele Trooper chiar impune acest simbol de echipă, de corp compact care se vede foarte bine când sunt toţi la un loc. Ei sunt: Aurelian Dincă, clape-1995; Alin Dincă, voce- 1995; Cristian Oftez, chitară solo- din 2014; Laurenţu Popa, chitară sob- din 1999;Ionuţ Coval-ciuc, baterie- din 1999; Ionuţ Rădulescu, chitară bas- din 1995; Alexandru Dincă, baterie; Răzvan Voicu; Radu Piteş, chitară solo-1997-1999; Ispas Gabriel, chitară- 1996- 1997; Eduard Enuta, chitară bas
Troopereste exemplul care arată, de douăzecişicinci de ani că se poate face ceea ce ştii şi îţi place să faci, iar ceea ce faci este bine, este aşa cum fiecare pas atent făcut de la început asigură o călătorie care îmbogăţeşte şi care nu oboseşte. Trooper, la un loc cu toată legenda care începe să se înfiripe şi să se vadă împrejurul ei, este dovada vie, palpabilă, că nuanţele există, şi că se pot face vizibile şi să strălucească chiar şi în locuri în care cei care le nuanţează şi le pun în valoare sunt împreună.
Gabriel Enache
