de Gilbert Guilleminault, coordonator_
1922: în acest an se afirmă trei dictatori. în Turcia puterea este preluată de Mustapha Kemal, care-i învinge pe greci la Smyrna, aruncându-i pur si simplu în mare; în Italia, Mussolini, cu marşul asupra Romei, în octombrie, în fruntea cămăşilor negre, fără ca nimeni să i se opună, iar Victor-Emanuel îl pune să formeze guvernul; în Rusia, Stalin, secretarul general al partidului, profită de boala lui Lenin pentru a-l elimina pe rivalul său, Troţky.
Briand demisionează în Franţa, iar Lloyd George, în Anglia. Primul este înlocuit de Poincaré, celălalt de un guvern conservator ce va fi repede condus de Baldwin. La Vatican, Pius al XI-lea îi succede lui Benedict al XV-lea, supranumir Papa războiului.
Anglia obţine din partea Societăţii Naţiunilor dreptul de a administra Palestina, înfiinţând imediat Căminul evreiesc. în acelaşi timp, acordă Egiptului independenţa, dar îşi rezervă dreptul de a controla şi organiza apărarea ţării, inclusiv dreptul de a administra Canalul de Suez. în schimb, în India, îl aruncă pe Gandhi în închisoare deoarece devenise sâcâitor de periculor cu doctrina non-violenţei.
Tot în acest an, Societatea Naţiunilor a trebuit să intervină pentru a salva Austria de faliment şi foamete; Sahara este traversată cu o şeniletă marca Citroën; Curtea Internaţională susţine prima sa sesiune la Haga; Joyce publică Ulysse, Sinclair Lewis, Babbitt; Marcel Proust moare, iar un tânăr trompetist de jazz, Louis Armstrong, debutează la Chicago.
1923: după ce, în 1921, Franţa a obţinut dreptul de a primi, din partea Germaniei, despăgubiri de război. Totuşi, pentru a fi sigură că le va obţine, pe 11 ianuarie ia o decizie ce va exacerba şi mai mult sentimentul naţionalist teuton. Astfel, două divizii franceze şi un detaşament belgian pătrund în bazinul Ruhrului, luând sub control direct toate minele şi uzinele din regiune. Decizia Parisului este foarte dură, lovind şi mai mult în economia germană, deja slăbită de Primul Război Mondial. Capul răutăţilor este Poincaré care, obosit de faptul că Germania, în ciuda acordului din ’21, refuză să plătească despăgubirile de război, în aur şi în natură, considerându-le exagerat de mari, decide pătrunderea trupelor armate pe teritoriul vecinilor, în ciuda faptului că Marea Britanie a fost împotriva invadării teritoriului considerat marea şi singura sursă sigură de venit pentru economia germană.
Guvernul de la Berlin, nemaiavând armată la dispoziţie, răspunde prin rezistenţă pasivă. Deşi francezii reuşesc să reactiveze uzinele şi minele de huilă, lăsate de izbelişte din lipsă de finanţe, germanii declanşează foarte multe greve, sabotaje şi atentate. La un pas de faliment, guvernul german, din momentul în care Stresemann devine şeful Cancelariei, în locul lui Cuno, renunţă la lupta chiar pasivă, împotriva ocupantului francez, declanşând furia naţionaliştilor şi comuniştilor. Peste tot în oraşele Germaniei au loc manifestări de nemulţumire la adresa guvernului, acestea culminând cu puciul pus la cale, la Munchen, de către Hitler şi Ludendorff, în ziua de 9 noiembrie, finalizat cu arestarea principalilor conjuraţi, în timp ce restul s-au risipit, fugind mâncând pământul.
De cealaltă parte a Măriii Mânecii, englezii, nemulţumiţi de eşecul diplomatic şi economic al conservatorilor, aleg prin vot o majoritate travaistă şi liberală, condusă de MacDonald. Alegătorii francezi vor vota în anul următor, dar deja preşedintele Millerand nu ezită să renunţe la rolul să de arbitru, rostind discursuri prin care militează pentru votarea „Blocului naţional”.
în Statele Unite, moartea prematură a lui Harding îl aduce la Casa Albă pe vice-preşedintele Coolidge.
în paralel, Spania caută cu disperare o soluţie pentru a scăpa de dificultăţile economice, acceptând, în lipsă de altceva mai bun, dictatura generalului Primo de Rivera. Entuziasmaţi mai mult decât ar fi trebuit, turcii îl pun, în urale vecine cu isteria, pe Mustafa Kemal, pe scaunul prezidenţial al nou înfiinţate Republicii Turce, deoarece, este primul conducător ce organizează transferul masiv de populaţii, pe teritoriul desfinţatului imperiu otoman. Mustafa Kemal a reuşit, fără să stârnească protestul comunităţii internaţionale, să oblige un milion patru sute de mii de greci să părăsească Asia Mică, iar patru sute de mii de turci să plece din Grecia pentru a se reîntoarce în Turcia. Din punct de vedere diplomatic a fost o străluci-toate reuşită diplomatică deoarece nu s-a vărsat nicio picătură de sânge, exceptând lacrimile unora că au
fost nevoiţi să renunţe la casele şi proprietăţile lor. Din punct de vedere naţionalist, Mustafa Kemal a reuşit să stingă, pentru o perioadă de timp, antipatia tradiţională dintre greci şi turci, ce dura din perioada încorporării teritoriului elen în cuprinsul celui otoman. Pe de altă parte, la 1 septembrie, Japonia este zguduită de un teribil cutremur de pământ ce blocheză într-o oarecare măsură economia niponă, dar Ţara Soarelui Răsare va avea capacitatea morală şi organizatorică de a-şi reveni repede. în China, imediat după moartea lui Sun Yat-Sen, noul guvern stabileşte contacte cu cel de la Moscova, acesta din urmă trimiţând o misiune militară şi economică la Pekin. Cu această ocazie, un tânăr ofiţer chinez soseşte la Moscova pentru a studia cum este organizată Armata Roşie, inclusiv principiile după care funcţionează: numele său, Ciang Kai-Şek.
Tot în acest an, un nou tip de aparat, numit elicopter, efectuează primele probe de zbor, iar Sadi Lecointe atinge cu avionul viteza de deplasare de 348 km/oră. în acest an, izbucneşte marele scandal provocat de tunsoarea pentru femei, La Garçonne. Piesa de teatru, Dr. Knocksau triumful medicinei, scrisă de Jules Romains cunoaşte un succes enorm, toată lumea citeşte Barnaboothde Valery Larbaud, închis pe timp de noapte de Paul Morand, Cu diavolul în trup de Radiguet ce moare în acest an la vârsta de douăzeci de ani. Le Corbusier publică Spre o nouă arhitectură, sunt admirate filmele Nibelungii de Fritz Lang şi Pelerinulde Charlot, iar o nouă stea de cinema, de naţionalitate suedeză, se impune pe plan mondial, cu filmul Legenda lui Gôsta Berling: seducătoarea Greta Gorbo.
1924: Pe 21 ianuarie, moare Lenin, doborât de o criză de arterioscleroză. De peste un an, boala nu-i mai permisese să conducă Uniunea Sovietică. Trupul său, îmbălsămat, este dus la Moscova şi expus privirilor, în Piaţa Roşie. Testamentul său politic, prin care recomanda înlocuirea lui Stalin de la conducerea Secretariatului Politic, devine literă moartă.
Tot în acest an, Anglia, apoi Franţa acceptă să recunoască URSS-ului, efectuându-se schimbul de ambasadori. Din octombrie, Anglia are un nou guvern conservator, condus de Baldwin. în Franţa, în aprilie, Cartelul celor de Stânga, condus de Édouard Herriot, câştigă alegerile, 26 de deputaţi comunişti intrând în Parlamentul unde Millerand, compromis de eşecul moderaţilor, a trebuit să plece cu coada între picioare, cedând fotoliul de la Élysée lui Gaston Doumergue.
Şi în Italia, 1924 a fost un an electoral. Asasinarea socialistului Matteoti, plus valul de teroare declanşat de fascişti închid definitiv gura opoziţiei. Rezultatul: 150 de deputaţi şi 350 de Cămăşi negre, în Camera Deputaţilor.în Germania, unde Hitler a fost condamnat la câteva luni de închisoare, ceea ce-i va permite să scrie în linişte Mein Kampf, datorită planului Dawes, guvernul obţine capitaluri anglo-saxone ceea ce-i va permite să-nceapă să-şi revină treptat, în plan financiar.
în Grecia, Venizelos, în luptă dură cu monarhia, îl obligă pe Gheorghe al II-lea să abdice, proclamând Republica. în America, legile referitoare la emigrare devin şi mai restrictive, vizând în mod special japonezii, iar Coolidge, ce le susţine necondiţionat, mai câştigă un mandat de preşedinte pentru următorii patru ani.
în acest an, Jocurile Olimpice se ţin la Paris, pe stadionul Colombes ce tocmai fusese inaugurat cu această ocazie. Louis de Broglie prezintă la Institut teoria sa despre mecanica ondulatorie, André Breton lansează manifestul suprarealist. Vor deceda Anatol France, Gabriel Fauré şi un scriitor evreu de limbă germană, având naţionalitate cehă, total necunoscut, Franz Kafka. Thomas Mann publică Muntele vrăjit, iar Gershwin dirijează, la New York, propria sa creaţie, Rhapsody in Blue.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ, special pentru toţi cei care au avut parte de profesori de istorie plafonaţi, plictisiţi de viaţă şi înăcriţi de eşecurile personale, uitând că predarea logică a adevărului istoric nefestivist înseamnă înţelegerea viitorului, prin recursul la trecutul nefardat. De asemenea, Mircea Cotărţă se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dămboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.
