de Gilbert Guilleminault, coordonator_
Ce se-ntâmpla în lume, în perioada anilor 1920
1919: începe, la Paris, Coferinţa de Pace, ce se va termina pe 28 iunie prin Tratatul de la Versailles, semnat de reprezentanţii celor Patru Mari Puteri învingătoare, Wilson, Clemenceau, Lloyd George, Orlando, după lungi discuţii, de multe ori în contradictoriu. Germanii vor accepta prevederile Tratatului, doar după ce Aliaţii le vor impune un Ultimatum. în aceste condiţii, Amiralitatea germană, decât să predea flota, va prefera s-o scufunde în totalita, la Scapa Flow.
în Europa se înmulţesc tulburările politice şi sociale. Germania, aflată în pericolul de a fi controlată de simpatizanţii bolşevicilor, este prima ce reacţionează. în ianuarie, mişcarea spartakistă este anihilată, iar şefii ei, Liebknecht şi Rosa Luxembourg sunt ucişi de batalioanele lui Noske. O a doua mişcare spartakistă, ce are loc în martie, este, de asemenea, reprimată brutal. Populaţia reacţionează la această reprimare brutală într-un mod surprinzător: pentru prima data, votul devine o armă mai redutabilă decât armanentul clasic. Astfel, cu ocazia alegerilor generale, partidul social-democraţilor devine cel mai puternic. Liderul său, Ebert, este ales preşedintele noii republici. în paralel, este creat un obscur Partid Naţionalist al Muncii, în rândurile căruia, pe 16 septembrie, se înscrie un perfect anonim, Adolf Hitler. în Italia, ziaristul Mussolini, la Milano, înfiinţează primul său grup de fascişti.
La Budapesta, dictatura celor O Sută de Zile de comunism, a lui Bela Kun, se prăbuşeste, iar puterea este acaparată de amiralul Horthy ce instituie regenţa.Un rol important în înlăturarea lui Kun îl va juca şi trupele române, ajunse la Budapesta. în Rusia, la Moscova, este creată cea de-a lll-a Internaţională, dar cu toate acestea situaţia sovietelor continuă să fie critică. Pe toate fronturile, ruşii albi sunt victorioşi. Armata Roşie are parte numai de înfrângeri, mai ales după ce, în sud, Denikine, după ce cucereşte Kievul şi Orelul, se îndreaptă spre Tula.
în ciuda victoriilor acumulate, Albii sunt divizaţi, iar puterile occidentale intervenţioniste ce-i susţin au dificultăţi interne de organizare şi comunicare, astfel încât ajutorul este practic nul. în paralel, în Franţa şi în Anglia, au loc greve masive. La Odesa, izbucneşte o gravă răscoală în rândul marinarilor francezi, aceştia refuzând să lupte pentru cauza Ruşilor Albi. Până la urmă, trupele occidentale intervenţioniste sunt blocate pe frontul rus, riscând să fie desfiinţate în totalitate. în această situaţie, Aliaţii renunţă la politica externă a lui Clemenceau ce dorea să lichideze o dată pentru totdeauna Sovietele, adoptând doctrina lui Lloyd George, cea a izolării răului, prin crearea aşa-zisului „cordon sanitar” în jurul URSS-ului.
Pe de altă parte, Statele Unite adoptă şi ele politica izolării pe care o aplică la toată Europa. Senatul american dezavuează idealismul preşedintelui Wilson, refuzând să adere la Societate Naţiunilor, creată la iniţiativa acestuia. în acelaşi timp renaşte Ku Klux Klan-ul, scopul reînfiinţării fiind protejarea purităţii americanilor prin ferirea acestor de comuniştii şi emigranţii veniţi din Europa. Dar, isteria puritanistă se extinde şi asupra fabricării şi comercializării alcoolului, intrezis prin Volstead Act, ceea ce va aduce mari profituri financiare americanilor ce vor fi cunoscuţi sub denumirea de bootleggers.
Tot în acest an, francezii sunt preocupaţi de afacerea Landru, supranumit Barbă Albastră din Gambais. De asemenea, femeilor din Germania li se recunoaşte dreptul de a vota, iar francezilor li se acordă prin lege dreptul de a munci doar opt ore pe zi. în plan cultural, Ravel compune celebrul său Vals, lui Proust i se înmânează premiul Goncourt pentru romanul A l’ombre des jeunes filles en fleur, pictorul Renoir moare, englezul Rutherford dezintegrează atomul, iar filmele Cabinetul doctorului Caligari şi Liliacul fărâmiţat devin succese mondiale.
1920: deşi toată lumea credea, în 1919, că sovietele nu au şansă de supraviţuire, la sfârştul anului 1920, sub comanda lui Troţky, Armata Roşie desfinţează fără drept de apel pe cea a Ruşilor Albi. Resturile armatei lui Wrangel este pur şi simplu aruncată în mare, fiind obligate, pentru a se salva, să se îmbarce în grabă. Polonezii, care, după Primul Război Mondial, au ocupa Ucraina, sunt obligaţi să se retragă în fuga mare, iar Varşovia, încercuită de Armata Roşie, scapă de ocupaţia sovietică numai datorită intervenţiei energice a lui Pilsudski, consiliat de grupul Weygand.
între timp, propaganda bolşevică, bine pusă la punct, cuprinde Europa. în Franţa, la Congresul de la Tours, va provoca ruperea partidului socialist, majoritatea membrilor aderând la cea de-a lll-a lnternaţională. în ltalia, profita de creşterea şomajului şi a degradării vieţii pen
tru a creşte numărul membrilor Partidului Comunist care, în curând, vor intra în conflict cu Cămăşile Negre ale lui Mussolini. De asemenea, în Germania, accelerează atitudinile naţionaliste care,în ciuda planurilor propagandei bolşevice, va duce la apariţia, La Munchen, a Cămăşilor Brune ale lui Hitler. Cu alte cuvinte, unde dai şi unde crapă.
în paralel, izbucneşte un război sângeros între englezi şi naţionaliştii irlandezi, conduşi de Valera. Cel mai răsunător episod al conflictului este moartea, în închisoare, a primarului oraşului Cork, epuizat fizic după şaptezeci şi patru de zile de grevă a foamei.
în timp ce în Franţa, în mai puţin de un an, doi preşedinţi se succed la Élysée (Paul Deschanel a început să aibă crize de tulburări mentale după ce a căzut din tren, ceea ce l-a obligat să cedeze funcţia lui Millerand), americanii îl aleg, cu o enormă majoritate, pe republicanul Harding ce-l va înlocui pe democratul Wilson, La Casa Albă. Harding va stimula şi mai mult tendinţele izolaţioniste şi xenofobe ale americanilor din anii 1920. Afacerea Sacco şi Vanzetti, doi anarhişti italieni, arestaţi în luna mai, acuzaţi de comiterea unui asasinat în Massachusetts, va dura şapte ani, cristalizând ura faţă de emigranţii bănuiţi că sunt comunişti.
în plan cultural, în acest an, dadaismul se răspândeşte în Europa, filmul suedez devine o modă, Paul Valéry scrie Cimitirul marin, O’Neill, al său Împăratul Jones, Bertold Brecht, Tobele răsună în noapte, Manuel de Falla compune Tricorn-ul, Modigliani moare în Montparnasse. La Jocurile Olimpice de la Anvers, favoritul la 5.000 metri, finlandezul Nurmi, este învins de francezul Guillemont şi chiar în perioada Olimpiadei, în America, la Chicago, Al Capone începe să devină celebru.
1921: neînţelegerile continuă să dezbine Aliaţii, mai ales pe francezi şi pe englezi. Aceştia nu reuşesc să cadă de acord în problemele Orientului Mijlociu. în afacerea Smyrna, englezii sunt de partea grecilor, iar francezii, de partea turcilor. în Silezia Superioară, unde majoritatea populaţiei a votat să intre în componenţa Germaniei, Franţa obţine, în ciuda eforturilor Angliei, ca districtele unde domină polonezii, să revină Poloniei.
Tot în acest an, după lungi negocieri, se stabileşte cifra definitivă a sumei despăgubirilor pe care Germania trebuie să le plătească Franţei, ca daune de război: o sută treizeci şi două de miliarde de mărci aur. Cu toate acestea, şomajul şi inflaţia, care fac ravagii în Germania, ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte achitarea acestei sume, sufocante pentru economia fostului Reich.
în URSS, situaţia economică devine tot mai gravă din cauza secetei teribile. Ţăranii, ostili rechiziţionărilor forţate, trec la ceea ce s-a numit greva însămânţărilor, trenurile nu mai circulă, uzinele nu mai produc, foametea omoră pe capete, la numărul victimelor provocate de ea, adăugându-se cele ale răscoalelor şi ale represiunilor. Pus în faţă acestei dezastruoase situaţii, Lenin se vede obligat s-o lase mai moale cu naţionalizările, reintroducând în viaţa economică un embrion de capitalism.
Anglia are patru milioane de şomeri. Guvernul britanic se consolează cu ideea că cel puţin a reuşit să pună capăt nemilosului război cu Irlanda. Pe 6 decembrie, Irlanda a devenit independentă, dar Ulsterul rămâne britanic, iar majoritatea naţionaliştilor irlandezi nu recunosc tratatul.
Spania începe să aibă parte de primele ei probleme grave. în regiunea Rifului, un tânăr şef marocan, Abd El-Krim, îndeamnă populaţia la revoltă.
în Franţa, ministerul Briand a restabilit relaţiile diplomatice cu Vaticanul, comuniştii s-au rupt de Confederaţia Generală a Muncii, creând propria lor mişcare sindicală, Confederaţia Generală a Muncitorilor Uniţi, meciul de box Carpentier – Dempsey a stârnit pasiuni ce au scăpat de sub control, Anatole France a primit premiul Nobel pentru literastură, Calmette şi Guérin vaccinează pentru prima dată un copil bolnav de tuberculoză, folosind B.C.G.-ul, belinograma este perfecţionată, Coco Chanel îşi face intrarea în lumea modei de lux, primele emisiuni de radio sunt difuzate de pe Turnul Eiffel.
Psihanaliza freudiană se răspândeşte în Europa, Einstein câştigă pemiul Nobel pentru fizică cu teoria relativităţii, Prokofiev prezintă la Chicago opera sa Iubirea celor trei portocale, sicilianului Pirandello i se joacă piesa Şase personaje în căutarea ubui autor, Picasso pictează Cei trei muzicieni, Charlot cunoaşte triumful cu filmul său Piciul.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ, special pentru toţi cei care au avut parte de profesori de istorie plafonaţi, plictisiţi de viaţă şi înăcriţi de eşecurile personale, uitând că predarea logică a adevărului istoric nefestivist înseamnă înţelegerea viitorului, prin recursul la trecutul nefardat. De asemenea, Mircea Cotărţă se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dămboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.
