Din anul acesta, bogaţii vor fi tot mai bogaţi, săracii şi mai săraci

Joi, 15 ianuarie 2015, ONG-ul Oxfam a tras un nou semnal de alarmă în ceea ce priveşte extinderea gradului de sărăcie la nivel planetar. Conform studiilor efectuate de Oxfam, în perioada 2014, bogăţiile lumii se vor concentra din ce în ce mai mult în mâinile unei mici elite sociale ce corespunde, din păcate, cu elita politică şi financiară, la scară planetară. Conform raportului Oxfam, în 2016 1% din populaţia planetei va deţine şi va controla mai mult de jumătate din patrimoniul mondial, prin patrimoniu mondial înţelegându-se bogăţiile naturale ale planetei. Oxfam atrage atenţia asupra faptului că restul de 99% din populaţia planetei va fi din ce în ce mai săracă. Făcând un studiu comparat, Oxfam a remarcat că în anul 2009 1% din populaţia Terrei deţinea doar 44% din patrimoniul mondial. în 2014 acel 1% din populaţia Terrei ajunsese să deţină 48%, iar în 2016, conform estimărilor acel 1% din populaţia globului va reuşi să deţină peste 50% din patrimoniul mondial. Cum s-a ajuns în această situaţie? Experţii Oxfam sunt de părere că bogaţii planetei au reuşit să concentreze majoritatea bogăţiilor naturale şi să le treacă sub controlul lor direct datorită faptului că au ştiut să efectueze operaţiuni economice în sectoarele vitale pentru subzistenţa societăţii, acestea fiind dublate de acţiuni de culise în domeniul politicului pe care au reuşit să-l determine să dea legi în domeniul fiscalităţii care au avantajat permanent această minoritate ce reprezintă 1% din populaţia globului. Experţii Oxfam au remarcat că bogăţiile imense pe care le deţine acel 1% din populaţia planetei au la bază activităţi din câteva domenii vitale: finanţe, asigurări, sănătate, sector farmaceutic şi militar. Fenomenul îmbogăţirii excesive s-a produs şi datorită faptului că resectiva minoritate este într-o permanentă interacţiune şi colaborare ce transgresează frontierele politice ale statelor. Experţii Oxfam au atras, de asemenea, atenţia că aceste foarte mari averi ce permite doar câtorva să controleze întreaga planetă au la bază şi o lipsă totală, intenţionată, de transparenţă a activităţilor din domeniile cele mai rentabile. Deşi nu au reuşit să strângă foarte multe dovezi, experţii Oxfam sunt de părere că unul dintre factorii care au contribuit foarte mult la strângerea acestor averi monstruos de mari, este cel politic. Relaţia dintre politic şi oamenii de afaceri, deşi greu de dovedit, este uşor de înţeles deoarece fiecare partid politic şi fiecare politician important are nevoie de o puternică susţinere financiară care, în realitate, provine de la oamenii cei mai bogaţi ai planetei, desigur în raport nu de interesele lor personale politice, ci în raport de interesele lor financiare care să le permită să-şi păstreze averile şi chiar să le crească în valoare. Prin averi nu trebuie înţeles doar conturi în bănci. Cei mai bogaţi oameni ai planetei nu se bazează pe conturile bancare ci, după cum au observat experţii Oxfam, se bazează pe posedarea de resurse naturale care pot fi plantaţii, minereuri şi chiar zone acvatice unde se practică pescuitul profitabil. Oxfam cere ca oamenii politici să creeze un sistem legislativ care să oblige procentul de 1% cel mai bogat din populaţia Terrei să devină transparent în ceea ce priveşte afacerile lor care de multe ori sunt în marginea legii. Profitând de faptul că astăzi, în Elveţia, va avea loc forumul economic mondial Davos, directoarea generală Oxfam, doamna Winnie Byanyima va solicita tuturor conducătorilor de state să pună la punct politici economice şi financiare care să permită o redistribuirea banilor şi a puterii pe care în mod nejustificat le deţin o minoritate internaţională. De asemenea, Winnie Byanyima va cere tuturor şefilor de state prezenţi în Elveţia să rescrie şi sub aspect politic, şi sub aspect juridic, toate legile fiscale internaţionale care, la ora actuală au fost concepute în aşa fel încât să protejene numai minoritatea bogată a planetei.
Lichelismul planetar
Pentru prima dată, un ONG atrage atenţia că prin cei mai bogaţi oameni ai planetei, nu trebuie să se înţeleagă persoanele care sunt foarte bogate în propria lor ţară, ci persoanele care, tocmai datorită bogăţiei pe care o au, au reuşit să creeze un sistem transfrontalier ce le permite să exploateze bogăţiile lumii, scăpând în acelaşi timp şi de controlul riguros al politicilor fiscale din ţara de unde aceste persoane provin.
Pentru prima dată, Forumul economic din Davos va reuni aproape 2.500 de experţi în domeniul economic general şi al fiscalităţii. Tot pentru prima dată la acest Forum se va disputa şi riscul geopolitic tot mai mare provocat de conflictele locale şi internaţionale care ameninţă să provoace dezechilibrarea economiei mondiale, ceea ce va avea ca efect creşterea gradului de sărăcie la scară planetară. Dacă se va întâmpla un astfel de lucru, riscul va fi destul de mare şi pentru ţările puternic dezvoltate care nu pot totuşi să aibă o viaţă economică izolată, fiind, în actualul context, dependente şi de resursele naturale din statele considerate convenţional subdezvoltate. Atentatul de la Paris asupra redacţiei săptămânalului Charlie a ascos şi mai mult în evidenţă riscurile foarte mari pe care le prezintă dezechilibrarea situaţiei internaţionale geopolitice. S-a constatat că orice conflict, la ora actuală, poate dezechilibra foarte uşor pieţele financiare, motiv pentru care la Davos se va încerca găsirea unor soluţii care să nu rămână doar vorbe, şi să fie transpuse efectiv şi prin crearea unei legislaţii menită, la nivel internaţional, să protejeze pieţele fianciare. în ciuda intenţiilor pe care le au, anunţate oficial încă înainte de a începe lucrările de la Davos, cei aproape 2.500 de experţi în domeniul economic sunt totuşi sceptici că vor reuşi să realizeze minimul necesar pentru protejarea pieţelor financiare. Majoritatea dintre ei consideră că acest lucru este greu de realizat mai ales din cauza faptului că a început să ia tot mai mult amploare conflictul dintre cele două mari civilizaţii ale planetei: cea creştină şi cea musulmană. După cum au observat experţii, de data aceasta periculoasele dezchilibre financiare nu mai pot fi provocate doar de falimentul băncilor cum a fost cazul celei americane, Lehman Brothers, ce a provocat în primul deceniu al acestui secol criza economică ce a afectat nu doar Statele Unite, ci şi Europa. De data aceasta, sunt de părere experţii economici, criza economică riscă să fie totală, generalizată la scară planetară, de conflictul dintre islamişti şi restul lumii nemusulmane.
2,2 miliarde săraci
După cum se ştie, conform statisticilor, omenirea are 2,2 miliarde bărbaţi şi femei care trăiesc într-o permanentă stare de sărăcie. Tot conform statisticilor, la nivel planetar, s-a constatat că doar 85 de persoane pot fi considerate cele mai bogate din lume, deţinând împreună echivalentul a 3,5 miliarde de dolari sumă pe care o con-troleză, prin controlul acesteia reuşind să menţină cele 2,2 miliarde de oameni la un nivel de sărăcie care să-i transforme direct şi indirect în fiinţe dependente de cele 85 de persoane. Trebuie precizat că cele 2,2 miliarde de persoane sărace fac parte din cele 7 miliarde care trăiesc în prezent în lume. Oxfam este de părere că anularea inegalităţii dintre minoritatea bogată şi majoritatea săracă trebuie să devină o prioritate a tuturor guvernelor din lume, idee pe care va încerca să o impună la Davos, deşi, după cum au recunosct experţii Oxfam acest lucru va fi foarte greu deoarece lumea este dominată şi controlată de politicienii alfaţi în grade diferite, într-o permanentă colaborare nu morală ci financiară cu minoritatea cea mai bogată din lume. Interesant este faptul că FMI şi Banca Mondială, pentru prima dată, au început să ia atitudine în ceea ce priveşte inegalitatea între bogaţi şi săraci. Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, împeună cu actualul director general al FMI au început, de comun acord, să atragă atenţia că aceste tot mai mari inegalităţi dintre săraci şi bogaţi pot consitui explozia socială care va dezechilibra întreaga piaţă mondială financiară. Deja, FMI a publicat două rapoarte în care se vorbeşte despre efectele negative pe care le are inegalităţile sociale, acestea putând să dea peste cap viaţa economică la nivel planetar, după regula principiului dominoului. în ceea ce priveşte Banca Mondială, aceasta s-a dovedit a fi mai practică deoarece a început deja să propună şi să aplice o serie de măsuri pentru a mai reduce, la nivel planetar, procentul de 40%, reprezentând existenţa celor mai săraci oameni din lume. Totuşi, Oxfam este de părere că FMI şi Banca Mondială, dacă vrea ca ceea ce au de gând să facă să aibă efecte benefice trebuie neapărat să-şi modifice politica acordării de împrumuturi. Mai clar, aceste împrumuturi ar trebui în primul rând acordate pentru revigorarea sectoarelor Educaţiei şi Sănătăţii care sunt mult mai importante decât acordarea de împrumuturi pentru reabilitarea sau modernizarea infrastructurii. Pornind de la o realitate pe care mulţi o consideră banală, Oxfam este de părere că nivelul economic al unui stat creşte calitativ în raport direct cu creşterea calitativă a activităţii din sectoarele Educaţie şi Sănătate, sectoare pe care Oxfam le consideră vitale pentru dezvoltarea unui stat, pentru reducerea gradului de sărăcie şi pentru dezvoltarea celorlate activităţi necesare existenţei unui stat. Oxfam a demonstrat, prin infromaţiile strânse, că sursa celor mai mari inechităţi şi inegalităţi sociale care duc la adâncirea prăpastiei dintre săraci şi bogaţi este existenţa multinaţionalelor care, prin averile acumulate, au reuşit să influenţeze mediul politic să opereze modificări în domeniul fiscalităţii care avantejează multinaţionalele, nu pe micii producători care, până la urmă din cauza acestor perverse modificări ale fiscalităţii ajung în sapă de lemn, îngroşând numărul săracilor, la nivel mondial.
Bogaţii, protejaţi de politicieni
Oxfam are de gând, la Davos, să atragă atenţia asupra faptului anormal, din punct de vedere social că săracii devin tot mai săraci, iar bogaţii devin tot mai bogaţi. Oxfam vrea să atragă atenţia şi asupra aşa-ziselor politici economice de sacrificiu, concretizate prin reduceri de salariu sau concedieri masive care nu au decât un singur efect: încetinirea dezvoltării economice a statului unde sunt aplicate astfel de măsuri.
Deci, astăzi vor începe lucrările Forumului de la Davos şi nu ne rămâne decât să aşteptăm încheierea acestora pentru a constata dacă multinaţionalele au rămas în continuare anormal de puternice dictând după placul lor politicile fiscale la nivel mondial ceea ce ar avea ca efect în cel mai fericiti caz menţinerea actualului procent al celor mai săraci oameni din lume care este într-o creştere îngrijorătoare. Oricum, în statele sărace, actualii politicienii sunt extrem de nocivi pentru dezvoltarea economică.