„Postu-i maica sănătăţii şi lungimea vieţii!”, spunea Părintele Cleopa Ilie.
Postul Paștelui este unul dintre cele două mari posturi din an și cel mai aspru dintre toate.
Pentru creștini, postul este o modalitate de a se smeri în prezența lui Dumnezeu și de a-și reafirma credința. Deși postul nu este o parte obligatorie a creștinismului, finalizarea unui post poate aduce un mare sentiment de împlinire și un sentiment de conexiune cu Dumnezeu.
Pe 18 martie, a început n Postul Paștelui 2024. Acesta se va termina pe 4 mai.
În postul Paștelui, creștin ortodocșii adoptă o atitudine spirituală, se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimentele precum: carne, brânză, ouă, lapte și pește. În general, pe durata postului există și dezlegări la pește, zile în care cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește.
Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește. În 2024, se poate consuma pește doar pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 28 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim, duminica Floriilor.
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, potrivit orândurilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul.
În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
NU SE FAC NUNȚI ȘI BOTEZURI
Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.
