17 septembrie – Ziua Mondială pentru Siguranţa Pacientului

Campania prilejuită de Ziua Mondială pentru Siguranţa Pacientului din acest an este organizată pentru prima oară în România si are ca tema îngrijirile medicale în condiţii de siguranţă.
Scopul campaniei marcării ZMSP este conştientizarea profesioniştilor din domeniul furnizării serviciilor de sănătate, precum şi a pacienţilor asupra importanţei îngrijirilor medicale de calitate cât şi asupra siguranţei pacienţilor.
Obiectivele campaniei sunt:
o informarea profesioniştilor din sănătate asupra importanţei îngrijirilor medicale în condiţii de siguranţă;
o conştientizarea medicilor asupra necesităţii utilizării corecte a tehnologiilor şi instrumentelor pentru realizarea unui act medical mai sigur cu efecte secundare reduse;
o informarea pacienţilor şi aparţinătorilor acestora asupra importanţei implicării eficiente în îngrijirea lor în cursul terapiei.
Ziua Mondială pentru Siguranţa Pacientului a fost creată pentru a facilita dezvoltarea politicilor şi practicilor privind siguranţa pacienţilor în toate Statele Membre OMS şi pentru a acţiona ca o forţă majoră la îmbunătăţirea siguranţei acestora.
în octombrie 2004, OMS a lansat programul WHO Patient Safety privind siguranţa pacientului, ca răspuns la o rezoluţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii (2002), care solicita Organizaţiei şi Statelor Membre să acorde atenţie maximă acestei probleme. Programul WHO Patient Safety îşi propune să coordoneze, să difuzeze şi să accelereze îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor în întreaga lume.
Infecţiile dobândite în timpul spitalizării afectează în medie 1 din 20 pacienţi anual (circa 4,1 milioane pacienţi), cele mai frecvente patru tipuri fiind: infecţiile tractu-lui urinar (27%), infecţiile tractului respirator inferior (24%), infecţiile chirurgicale (17%) şi infecţii ale sângelui (10,5%).
In timp ce 23% dintre cetăţenii UE susţin că au fost direct afectaţi de o eroare medicală, 18% au suportat o eroare medicală gravă într-un spital, iar 11% susţin că le-a fost prescrisă?
Medicaţie greşită. Dovezile arată că 50% până la 70,2% din prejudiciile rezultate din erorile medicale pot fi prevenite printr-o abordare sistematică cuprinzătoare a siguranţei pacienţilor.
Strategia naţională de sănătate 2014 -2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014 – 2020 prevede o serie de direcţii strategice de acţiune şi măsuri printre care şi Creşterea gradului de siguranţă a pacientului şi a calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare prin:
o introducerea evaluărilor de rutină ale performanţei la toate nivelurile de îngrijire folosind protocoale de estimare a performanţei pe diferite niveluri de îngrijire;
o implementarea la nivel naţional a conceptului de siguranţă a pacientului precum şi a instrumentelor/procedurilor aferente, bazate pe evidenţele/bunele practici internaţionale (OMS,
UE);
o elaborarea şi implementarea unui plan strategic naţional cuprinzând măsuri generale pentru îmbunătăţirea siguranţei pacientului; dezvoltarea şi implementarea programelor de raportare, investigare şi concluzionare privind evenimentele adverse;
o dezvoltarea unor programe de cercetare privind siguranţa pacientului;
o informarea-educarea populaţiei împotriva abuzului de antibiotice.
Grupurile ţintă adresate de problemele privind siguraţa pacientului sunt:
o personalul medical
o pacienţii şi aparţinătorii acestora.