Published On: joi, iul. 11th, 2013

Reforma sistemului sanitar şi principalele direcţii legislative

Conferinta CJD 10.07.2013 2La începutul săptămânii trecute, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România a participat la reuniunea organizată de Ministerul Sănătăţii, având ca temă de discuţie prezentarea principalelor direcţii de modificare a cadrului legislativ din domeniul sănătăţii. întâlnirea a debutat cu discursul ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, care a prezentat principalele intenţii ale ministerului de modificare a legilor ce guvernează sistemul sanitar, pe cinci mari capitole: legea malpraxisului, salarizarea personalului medical, statutul spitalelor, restructurarea şi reorganizarea sistemului sanitar, pachetele de servicii de sănătate. Ceea ce iese în evidenţă din prezentarea ministrului sănătăţii şi care are implicaţii asupra salariaţilor este faptul că acesta îşi propune o diminuare progresivă a finanţării sectorului spitalicesc, descentralizarea unor activităţi către comunităţile locale sau către alte structuri ale ministerului, excluderea spitalelor publice din categoria instituţiilor publice şi transformarea acestora în entităţi de utilitate publică, excluderea personalului medical din statutul de personal bugetar, actualizarea şi revizuirea normării personalului din spitalele publice şi o profesionalizare a managementului spitalelor. Prima temă abordată, asupra căreia „Solidaritatea Sanitară” şi-a exprimat punctul de vedere în cadrul mai multor documente şi comunicate, a fost Legea Malpraxisului. Deşi poate fi interpretată de către salariaţi doar ca o altă obligaţie pe care statul o impune, federaţia a atras atenţia că această lege va conduce la o creştere semnificativă a nivelului „cheltuielilor obligatorii” pe care salariţii vor fi nevoiţi să le suporte, ceea ce va conduce implicit la scăderea venitului net al acestora. Ministerul Sănătăţii a propus, ca majorări de cheltuieli, ca unităţile să suporte un procent din poliţa de asigurare pentru malpraxis. „Solidaritatea Sanitară” remarcă faptul că în cazul asistenţilor medicali proiectul de lege introduce forme de răspundere solidară, deşi competenţele acestora nu justifică acest lucru, întrucât libertatea de exercitare a profesiei este cu mult depăşită de amploarea subordonării ierarhice ce derivă din calitatea lor de salariaţi, inclusiv în ceea ce priveşte actul medical. Din prezentarea lui Raed Arafat s-au remarcat câteva chestiuni importante legate de noua lege a malpraxisului: plata expertizei se va face de către asigurator, va fi introdusă procedura amiabilă ce presupune ca, într-un termen de 6 luni, cele 3 părţi implicate: pacient, cadru medical, asigurator au posibilitatea de a ajunge în mod amiabil la un consens, va fi introdusă clauza de anterioritate, respectiv poliţa de asigurare să aibă o valabilitate pentru acte medicale susceptibile de malpraxis produse cu până la 3 ani în urmă şi asigurarea personalului medical se va face atât pentru daune materiale, cât şi morale, cu menţiunea că pentru despăgubirile morale va fi stabilit un cuantum maxim.

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>