Muzeele din judeţ, vizitate de preşedintele CJ Dâmboviţa

Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a vizitat câteva dintre muzeele ce aparţin Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” pentru a afla situaţia exactă a stării în care se află imobilele, precum şi identificarea de soluţii în vederea restaurării şi punerii acestora în valoare.
Alături de directorul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Ovidiu Cârstina, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa a trecut pragul Muzeului de etnografie şi folclor Pucioasa, Muzeului „Gabriel Popescu” din comuna Vulcana Pândele şi al muzeelor din municipiul Târgovişte -„Gheorghe Petraşcu” şi Muzeul „Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic”.
În cadrul acestei vizite, preşedintele Adrian Ţuţuianu a avut plăcuta surpriză de a-i întâlni la Muzeul „Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic” pe copii din Raionul Ştefan Vodă din Republica Moldova, veniţi în această perioadă în tabără în judeţul Dâmboviţa. Este pentru al doilea an când, în baza acordului de înfrăţire dintre Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Raionul Ştefan Vodă, copii din această regiune vin în vacanţă în tabăra Căprioara din judeţul nostru. La finalul vizitei efectuate în muzeele din judeţ, preşedintele Adrian Ţuţuianu a concluzionat: „La muzee am vrut să-mi fac o idee despre cum arată, despre ce lucrări sunt necesare, pentru că va trebui să pregătim perioada următoare de programare financiară pe fonduri europene şi să ne decidem asupra unuia sau a două obiective care sunt reprezentative şi care merită efortul de a scrie un proiect european şi de a-l implementa. Din discuţiile de până acum, este foarte clar că locaţia de la Vulcana Pandele are deja scris un proiect pe fonduri norvegiene, Curtea Domnească din Târgovişte necesită în continuare investiţii de conservare şi probabil că vom scrie un proiect şi aici. Va trebui să luăm decizii de lucrări de mai mică anvergură pentru muzeul din Pucioasa”.
Muzeul de etnografie şi folclor Pucioasa deţine o expoziţie permanentă de etnografie şi artă populară a muzeului expune piese de etnografie ilustrând meşteşugurile practicate în zonă, obiecte de uz casnic, piese etnografice din lemn şi stâlpi de casă, buduroaie din trunchiuri de copac, doniţe, solniţe, pive cu pisălog, pâlnii, linguri, furci de tors, fuse, tipare pentru caş, obiecte de mobilier din gospodăriile ţărăneşti. Printre exponatele cele mai valoroase se găsesc aici un cric de lemn şi o masă de tras doage, provenită de la Pietroşiţa şi având gravate două iniţiale „G, G.” şi anul 1859. Primele două camere de la parterul înalt sunt dedicate expunerii obiectelor de îmbrăcăminte – costume bărbăteşti şi femeieşti. Tot aici se găsesc şi obiecte de feronerie: barde, cântare, etc., care împreună cu celelalte exponate exprimă mai bine arta populară din această zonă. Muzeul „Gabriel Popescu” din comuna Vulcana Pandelea poartă denumirea generică Casa-Atelier „Gabriel Popescu”, este situat în satul Gura Vulcănii (comuna Vulcana Pandele), locul de naştere al artistului, o zonă colinară de o frumuseţe mirifică. Lăcaşul cultural dâmboviţean a fost deschis la 15 mai 1973 chiar în casa gravorului Gabriel Popescu (1866 -1937), amenajarea fiind posibilă datorită donaţiilor familiei acestuia. Tot familia sa a contribuit din plin la recrearea atmosferei de odinioară în care Gabriel Popescu a creat şi trăit. Casa a fost finalizată în 1905, după planurile arhitectului A. Clavel, realizate în concordanţă cu schiţele şi dorinţele artistului. Clădirea are, la etaj, două camere – una deosebit de spaţioasă, destinată atelierului de gravură, care este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă – dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar şi o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravură, albume de artă şi fotografii, carţi de bune maniere, cărţi de istoria românilor, cărţi de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care îl presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printr-o expoziţie documentară, cu diferite fotografii şi documente din timpul studiilor, viaţa şi principalele creaţii ale artistului, etajul ilustrează locul în care îşi petrecea cel mai mult timp, respectiv atelierul, dotat cu o presă unică în ţară, cu doi cilindri acţionaţi printr-o manivelă. În atelier se pot vedea ustensilele de lucru şi substanţele pentru realizarea gravurilor în metal, precum şi soba pe care îşi usca lucrările după imprimarea prin presare. Aici, prin intermediul instrumentelor de gravură, vizitatorul îşi poate imagina şi înţelege mai uşor procedeul laborios al gravurii în acvaforte şi dăltiţă.
Muzeul „Gheorghe Petraşcu” din Târgovişte aminteşte vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin pânzele sale de Târgovişte, de oraşul care l-a primit în 1922 când şi-a construit aici o locuinţă, oraşul paşnic, patriarhal, care îl atrăgea atât prin istoria sa lăsată pe ruinele Curţii Domneşti, dar şi prin linişte şi calm. Influenţat de N. Grigorescu, Gheorghe Petraşcu se desprinde de acesta şi işi creează un stil original, realizat în modalitatea de a expune pe pânză o pastă consistentă plină de strălucire. Printre cele mai importante tablouri ale sale, se numără: „Intrare la Curtea Domnească din Târgovişte”, Căldăruşă cu cârciumărese”, „Vedere din Târgovişte”, „Casă după ploaie”, „Portret de băiat”, „Casă la Veneţia”. Muzeul expune şi obiecte cu caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, şevaletul, obiecte personale etc., care vin să facă legătura dintre sufletul vizitatorului şi frământările artistice ale pictorului. Muzeul „Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic” este primul de acest fel din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Acesta este centrat pe descoperirile cele mai importante făcute în paleoliticul superior şi mijlociu din România. În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic universal, precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului şi o geodă vopsită cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite în peştera Cioarei-Boroşteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din Romania, un fluier gravetian, de peste 20000 de ani, multe pandantive din dinţi de animale şi pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25000 de ani etc., toate acestea descoperite în siturile Piatra Neamţ-Poiana Cireşului (jud. Neamţ) şi peştera Cioarei-Boroşteni. De altfel, în muzeu se concentrează peste 3/4 din toate obiectele de podoabă şi de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani. Expunerea materialului arheologic este modern concepută, apelându-se la modalităţi noi de prezentare a informaţiilor, cum ar fi plasmele pe care rulează reconstituirea procedeelor tehnologice care au stat la baza realizării uneltelor şi armelor din piatră şi os, în perioade cu mult superioare vârstei de 10.000 de ani, toate artefactele fiind încadrate într-un mediu natural.