Teatrul Tony Bulandra. Babel FEST, ediţia a Vl-a, singura manifestare culturală care transformă Târgoviştea în oraş european al teatrului

Anul acesta, prin tematica propusă, cea de-a şasea ediţie a festivalului de teatru Babel FEST a stat practic sub semnul lui Vsevolod Meyerhold. Chiar tematica indică destul de clar acest lucru: corpul. Corpul în permanentă mişcare prin intermediul căruia actorul exprimă o multitudine de sentimente, corpul prin intermediul căruia artistul stabileşte comunicarea cu spectatorii, corpul, ca suport material şi vizual al unei multiple game de semnificaţii prin intermediul cărora se traduc sentimente univesal valabile. A fost un festival mai bogat în semnificaţii estetice decât precedentele ediţii, care a scos definitiv oraşul Târgovişte din lentoarea atmosferei sale de provincie, iar meritul pentru această performanţă revine directorului şi regizorului McRanin, fără a uita totuşi echipa pe care a coordonat-o pe tot parcursul desfăşurării festivalului. Practic, Babel FEST a avut două componente de bază: manifestările teatrale indoor şi cele outdoor. Ambele variante au facilitat publicului târgoviştea o paletă diversificată de stiluri regizorale, inclusiv de interpretare, dar şi o multitudine de abordări estetice ale unor piese de teatru clasice sau moderne, ceea ce a însemnat o şansă unică pentru târgovişteni de a lua contact vizual şi intelectual cu modernitatea teatrului, ceea ce le-a conferit, pentru câteva zile, statutul superior de spectator european.
Indoor
Secţiunea indoor a adus în faţa publicului spectacolele: „Romeo şi Julieta – Iubirea mai puternică decât moartea, după William Shakespeare”, în regia Irinei Niculescu, ce face parte din generaţia oamenilor de teatru care au pus fundamentele unei noi concepţii asupra păpuşarului profesionist. Irina Niculescu a obţinut diploma de Master of Fine Arts suma cum laude la Academia de Teatru, Film şi Muzică, Universitatea Charles, Praga. Montează spectacole şi predă arta mânuirii păpuşilor în Europa, SUA, Canada şi Taiwan.
Reamintim „Băo Preto” de Joăo Mota, spectacol unic prin originalitatea sa. De altfel, după cum veţi constata, nu este singurul spectacol de teatru unic prin originalitate. Dar, revenind la regizorul Joăo Mota, acesta este unul dintre prici-palii fondatori ai Companiei Comuna – Teatro de Pesquisa din Lisabona, înfiinţată la 1 mai 1972. Protagonistul din Băo Preto, Miguel Sermăo s-a născut în Luanda, Angola, în 1975. În Portugalia a venit în 1992 pentru a participa la un workshop de teatru la compania Comuna, unde a rămas până în prezent.
A urmat „3 ore după miezul nopţii” în regia lui Mihai Măniuţiu. Pe scurt, la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte, o tânără coregrafă pregăteşte un spectacol de teatru-dans, care porneşte de la poemul Psalm de Paul Celan. Cuprinsă de nelinişte, de îndoieli, dar şi febrilă, sperând să găsească formule novatoare de dans, coregrafa vine în sala de spectacol la 3 ore după miezul nopţii, înaintea primei repetiţii. Ea experimentează, împreună cu ceilalţi membri ai trupei, diverse forme de dans, de la ludic şi divertisment, de la comic şi burlesc, până la grav şi tragic. Coregrafia este semnată de Andrea Gavriliu.
Desigur, este mult de scris despre segmentul indoor. Numai despre el s-ar putea scrie o lucrare despre estetica teatrul, după cum, despre cel outdoor sar putea redacta un respectabil volum. Dar să reamintim câteva dintre piesele prezentate în cadrul acestui segment, outdoor care a fost o splendidă completare la cel indoor.
Outdoor
Teatrul Masca din Bucureşti a prezentat „Arca lui Lenin”, un spectacol despre lumea comunismului în perioada stalinistă, o lume recreată pe scenă din imaginile unor statui celebre. „Porniţi înainte, tovarăşi!”, spune un cântec celebru şi tragem cu toţii nădejdea că o vor face. Cu Lenin la timonă, Arca se va transforma într-o corabie fantomă care va naviga continuu, în derivă, în marele ocean al istoriei omenirii. Scenariul şi regia/Script & directing: Mihai Mălaimare. Reamintim că Teatrul Masca, înfiinţat în 1990, este un teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală. Are o trupă tânără de actori profesionişti şi este condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, doctor în teoria teatrului, elev al lui Jean Lecoq. Pe lângă spectacole de stradă (clovni, commedia dellşarte, teatru medieval, marionete mari, statui vivante), teatrul oferă şi spectacole de interior, fără cuvinte sau cu minim de dialog, apropiate de teatru-dans, dar inspirate din textele unor mari autori.
Un alt spectacol de excepţie, oferit de Long Vehicle Circus, Cehia, Life is swing & Gangster show a fost o serie de reprezentaţii captivante oferite de patru artişti curajoşi care merg pe picioroange de un metru, acesta este rezultatul a şase ani de existenţă Long Vehicle Circus. Compania urmează tradiţia circului, a evenimentelor de stradă şi foloseşte elemente de acrobaţie, pan-tomimă, bufonerie şi grotesc, dans şi muzică swing. „Toţi să înceapă să danseze swing!”, acesta este mesajul pe care îl poartă în întreaga lume. Viaţa merită trăită intens! Altfel, nu trăim, doar existăm. Ea trebuie să fie asemenea swing-ului: plină de întorsături, variaţii şi muzică bună. Poţi să-ţi imaginezi gangsterii ca pe nişte dansatori, acrobaţi, prieteni, artişti sau clovni? Lasă-te surprins!
Sau, Gelber Sack, Groove Onkels, GermaniaTrashed Alive & Gelber Sack (Aruncat de viu şi Sacul galben)
Trashed Alive şi Gelber Sack sunt reprezentaţii muzicale inedite. Sunetele ies din tomberoane de gunoi, găleţi, sticle goale. Concertele Groove Onkels se pliază foarte bine pentru orice spaţiu, fie că sunt în stradă, pe o scenă în aer liber, într-o sală sau chiar în mişcare. Ritmurile trepidante, aproape tribale, te fac să tresalţi şi să vrei şi tu să faci muzică din orice găseşti la îndemână, doar să te poţi alătura lor. Vei pleca cu ritmul în sânge. Conceptul şi regia: Joachim DOLKER
Groove Onkels sunt muzicieni profesionişti, toţi pasionaţi de instrumente de percuţie. Fondatorul trupei este Joachim Dolker, care a fost în câteva turnee percuţionistul trupei germane Scorpions.
trebuie menţionat şi Serious clown Company, Australia şi Germania cu Parasomnia
Parasomnia este un fenomen care implică mişcările anormale, comportamentele, emoţiile, percepţiile şi visele care apar în timp ce adormim, în somnul cel mai adânc sau între etapele acestuia. Toţi trebuie să înfruntăm lumea, parcurgând obiectivele zilnice. Ce se întâmplă când realizăm că, de fapt, nu suntem cu adevărat treji? Ce se întâmplă dacă nu ne vom mai trezi niciodată şi vom rămâne în această minunată, fermecătoare lume a viselor? Sau ce s-ar întâmpla dacă ne-am trezi dintr-o dată în mijlocul unei străzi aglomerate? Parasomnia este un joc al diferitelor realităţi.Regia: Adam Read, decorul şi costumele: Olga Dumova, spectacol în limbă universală.
Adam Read explorează diferitele forme de teatru de stradă şi de spectacol vizual. El construieşte instalaţii ca spaţii de joc pentru acţiunea reprezentaţiei, de cele mai multe ori integrând şi mediul înconjurător în ele. Spectacolul se bazează, de asemenea, pe interacţiune directă cu publicul.
Sau The KTO Theatre, Polonia cu Peregrinus
Contemporanul „Oarecare”, a cărui viaţă este suspendată între Casă şi Munca la o corporaţie, îşi identifică drumul în viaţă cu drumul la serviciu. Peregrinarea în căutarea sensului vieţii apare ca o trudă zilnică, lipsită de spiritualitate, dragoste şi frumuseţe. Lumea Peregrinului este o civilizaţie digitală – tristă, înspăimântătoare şi grotescă, unde consumerismul a devenit religia dominantă. Vitrina unui magazin este casa Peregrinului de secol XXI. Regia: Jerzy ZON Decorul şi costumele: Joanna JACEKO-SROKA
Teatrul KTO a luat fiinţă în Cracovia în 1977. De atunci, a vizitat peste 250 de oraşe în 40 de ţări de pe cinci continente. A participat la festivaluri în Seul, Bogota, New York, St. Petersburg, Berlin, Viena, Praga, Tirana, Edinburg, Minsk şi Kiev. De 39 de ani este condus de acelaşi director, regizorul Jerzy Zon, iar din ianuarie 2005, a devenit teatru municipal.
Să nu uităm Theatre 8, Armenia cu spectacolul Cameristele de Jean Genet, în regia lui Suren Shahverdyan sau Teatrul de Balet Sibiu cu Trilogie Ionesco, regia şi coregrafia: Monica Fotescu – Uţă, muzica: Antonio Vivaldi, Thomas Tallis, Edith Piaf, Art Blakey, scenografia: Alin Gavrilă, costume: Carmen Siminie cu Reina Amakasu, Dan Haja, Annika Parviainen, Aleisha Gardner, Horea Taliha, Claudiu Buldan, Isabela Buluca,Yuki Seki.
Sau, Teatrul Naţional I.L. Caragiale Bucureşti şi Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, România cu L’Om Dada, un spectacol coregrafic de Gigi Căciuleanu.
Oraşul teatrului universal
Aşa cum am menţionat se pot scrie multe despre ultima ediţie a Babel FEST-ului care a fost şi este o şansă de accesare a diversităţii estetice a teatrului de pretutindeni, iar acest lucru se datorează lui McRanin al cărui nume a devenit sinonim nu doar cu teatrul profesionist, în Târgovişte, dar şi cu abordarea actului cultural de reală valoare estetică. Practic numele McRanin este un brand cultural de calitate, la nivel naţional, datorită căruia Târgoviştea devine oraş european în adevăratul sens al cuvântului. De fapt, prin McRanin, Târgoviştea devine oraşul teatrului universal.
P.S.: PREMIILE FESTIVALULUI BABEL F.A.S.T. 2016 5 iulie 2016 Juriul, format din:
• Mihai Constantin Ranin -Director Festival şi Manager al Teatrului Tony Bulandra
• Teodora Macarie – Director economic al Teatrului Tony Bulandra
• Sepehr Sharifzadeh – Director relaţii internaţionale, Nowrouzehonar Theatre Agency, Iran
• Dieter Topp – jurnalist şi specialist în reţele de teatru
• Ed Robson – Director artistic al Teatrului Cumbernauld, Scoţia a acordat următoarele premii:
• Premiul pentru popularitate şi viziune inovativă: Spectacolul AZUZEN, regia: Okbaoui Cheikh, Asociaţia teatrală Knights of the Stage (Ardrar, Algeria)
• Premiul pentru cel mai bun regizor (premiu susţinut şi acordat de Institutul Cultural Român): Suren
SHAHVERDYAN (Armenia) cu
spectacolele Cameristele (Theatre 8 – Armenia) şi Othello (Teatrul Tony Bulandra)
• Premiul pentru cea mai bună
actriţă: Kristina POLUYANOVA
(Rusia) în spectacolul Nopţi Albe de F.M. Dostoievski, regia: Dumitru Acris (Laboratorul lui L. E. Heifets, GITIS, Moscova, Rusia)
• Premiul pentru cel mai bun actor:
• Petar MILOSHEVSKI (Marea
Britanie/Macedonia), din spectacolul Love, regia: Petar Miloshevski
• Miguel SERMĂO (Portugalia), din spectacolul Băo Preto, regia: Joăo Mota, Comuna Teatro de Pesquisa
• Premiul Teatrului Tony Bulandra:
• Pentru spectacol de stradă PEREGRINUS, regia: Jerzy Zon, Teatrul KTO (Cracovia, Polonia)
• Pentru spectacol pe scenă
TREI SURORI (Three sisters),
coregrafia: Konstantin Purtseladze, Tbilisi Vaso Abashidze Musical Comedy and Drama Professional State Theatre (Georgia).