NASA a dat-o în bară

Cam multe lucruri s-au întrâmplat după 1945. Unul dintre ele este dezvoltarea pe care a cunoscut-o NASA. în afară de zborurile orbitale sau de cele în afara sistemului nostru solar, efectuate de sonde spaţiale, în afară de celebra şi uneori controversata aselenizare, NASA mai înghite sume mari de dolari deoarece a promis că va fi capabilă să pună la punct un sistem de identificare a asteroizilor periculoşi pentru planeta noastră. Anul acesta, NASA a fost supusă unui control riguros pentru a justifica banii cheltuiţi cu programul destinat detectării corpurilor cereşti ce pot pune în pericol viaţa de pe Pământ. După inspecţie, surpriză: NASA nu a reuşit să identifice decât 10% din asteroizii periculoşi, dar fondurile le-a halit. Menţionăm că asteroizi consideraţi periculoşi pentru viaţa de pe Terra sunt cei care au diamentru între un kilometru şi 140 metri. Pe 15 septembrie, anul acesta, după ce a fost publicat raportul auditului inspecţiei generale a administraţiei spaţiale americane, lumea a început să se îndoiască de capacitatea intelectual-morală a NASA de a detecta asteroizi ce ne pot da bătăi de cap. Inspectorul general Paul Martin a întocmit un raport nemilos pentru NASA scoţând în evidenţă incapacitatea sa de a îndeplini obiectivele care i-au fost trasate de către Congresul Statelor Unite.
în anul 2005, Congresul a cerut Agenţiei spaţiale să pună la punct un program prin care să fie detectate, urmărite, catalogate şi identificate caracteristicile fizice ale obiectelor geointerceptoare cu planeta Pământ, pe scurt, NEO. S-a cerut să fie catalogate doar obiectele cosmice al căror diametru depăşeşte 140 metri. Congresul a stabilit pentru NASA, ca până în anul 2020, să catalogheze 90% dintre asterorizii periculoşi. în urma inspecţiei, stupoarea a fost imensă: NASA nu a reperat şi identificat decât 10% dintre asteroizii cu un diametru între 140 metri şi un kilometru. Problemele identificate, care au împiedicat îndeplinirea proiectului cerut de Congres, sunt legate de organizare şi de repartiţia bugetelor acordate Agenţiei spaţiale. S-a constatat că NASA are o serie de activităţi de cercetare care nu sunt bine integrate şi nici nu au o structură globală de reglementare. în plus, NASA nu avea nici obiective bine precizate şi nici stabilirea de etape pentru atingerea obiectivelor propuse. Mai mult, s-a constatat că agenţia spaţială nu avea niciun fel de activităţi pe care să le desfăşoare în colaborare cu alte agenţii sau cu alte guverne din străinătate. Concluzia finală a fost că NASA nici nu a fost interesată să supravegheze eficienţa reală a programelor şi obiectivelor stabilite. După ce şi-a însuşit toate criticile făcute de inspectorul general Martin, administratorul asociat pentru probleme ştiinţifice din cadrul NASA, John Brunsfeld i-a declarat inspectorului general, printr-o scrisoare că va pune la punct un nou program NEO care va fi gata până în septembrie 2015.
Precizări
Acum, pentru necunoscători, facem următoarea precizare: un asteroid cu un diametru mai mare de 10 km, dacă loveşte Terra, va provoca dipariţia vieţii. Singurul lucru încurajator pentru oameni este faptul că, în conformitate cu claculele matematicienilor şi astronomilor, un astfel de eveniment nu are loc decât odată la 100 milioane de ani. Dacă asteroidul are diametrul până la 600 de metri, se consideră că efectele provocate în urma impactului vor fi resimţite la modul general. Oricum, staţi liniştiţi, un asteroid cu un diamentru de 600 m loveşte Pământul odată la 70 de mii de ani. în ceea ce priveşte un asteroid cu diametrul de 5 km, s-a calculat că ar putea lovi Pământul odată la 6 milioane de ani. Meteoritul care a lovit Pământul acum 66 de milioane de ani, provocând dispariţia totală a dinozaurilor, avea un diametru de 10 km. Meteoriţii care au diametrul de aproape 20 m, cum a fost cel recent, care a explodat în atmosferă, deasupra oraşului Celiabinsk, nu provoacă pagube prea mari, reuşind doar să rănească cam 1.000 de persoane dacă acestea se află în zona de impact. Un eveniment ca cel de la Celiabinsk are loc odată la 30 sau 40 de ani. Recent, un asteroid cu diametrul de 20 m s-a apropiat până la echivalentul unei zecimi din distanţa Pâmânt-Lună, acum 10 zile, fără să reprezinte totuşi un pericol pentru Terra. Putem să stăm liniştiţi deoarece, cu toate imperfecţiunile de care a dat dovadă, NASA a reuşit să catalogheze 11 mii de obiecte cosmice de diferite dimensiuni care vor intersecta planeta noastră sau vor trece prin apropierea ei.
Deocamdată, ne putem vedea în linişte de micile sau marile noastre războaie, individuale sau mondiale, timp de între 60 şi o sută de milioane, conform estimărilor făcute de specialiştii NASA, după aceea vine asteroidul de zece kilometri în diametru şi ne potoleşte pe toţi. Desigur, putem avea surpriza, neplăcută pentru o minoritate bigotă, ortodoxă sau romano-catolică, ca cei zece kilometri de asteroid să treacă pe lângă noi. în acest caz, putem continua, într-o veselă demenţă colectivă, să ne exterminăm reciproc până n-o mai rămâne nici amintirea despre noi.