Pierre Accoce și dr. Pierre Rentchnick
Pe 27 decembrie 1941, însoțit de cabinetul său militar și de lordul Moran, Churchill ajunge la Washington unde discută cu Roosevelt. Atacarea Pearl Harborului de către japonezi, cu douăzeci de zile înaintea sosirii lui Churchill în America, a determinat Statele Unite de a intra în război. Astfel, Washingtonul se va alătura Angliei și Rusiei aceasta din urmă trebuind să facă față, din iunie, primelor atacuri germane. Churchill venise la Washington pentru a comanda arme, dar și pentru a coordona strategia sa cu cea a Statelor Unite și a Rusiei. Churchill era conștient că făcea un pas care, într-o anumită măsură, nu era chiar în favoarea Marii Britanii, deoarece, el, considerat un erou al bătăliei pentru Anglia, prin demersul său diplomatic, trecunoștea supremația celor doi giganți față de Londra. Churchill era conștient că, de data aceasta, din cauza situației în care se afla țara sa, nu mai era în poziția de a discuta de pe picior de egalitate cu Statele Unite. Este adevărat, pe de altă parte, că abilitatea sa de a discuta și de a duce tratative, continua să fie un atuu în favoarea Londrei, dar nu compensa în totalitate slăbiciunea financiară prin care trecea națiunea engleză. Faptul că va trebui să cedeze, să facă unele compromisuri, îl va costa și în ceea ce privește starea sa de sănătate.
Ceea ce se va întâmpla, evoluția stării sale de sănătate, a fost și o urmare a stării de stres în care ajunsese să trăiască? în perioada cât a fost în Statele Unite, Churchill nu a mai avut un somn liniștit. Se trezea pe neașteptate, avea momente de panică, de multe ori trezindu-se cu respirația blocată. începuse să se sufoce tot mai des, iar ceea ce devenise periculos, era faptul că aceste stări apărea noaptea. De asemenea, avea senzația că o menghină îi strânge pieptul, durerea iradiind către brațul stâng. Foarte repede, lordul Moran a pus diagnosticul: anghină pectorală, după cum se va menționa mai târziu în lucrarea Winston Churchill: The Struggle for survival 1940 – 1945, taken from the diaries of lord Moran, apărută la Londra, în 1966, la Constable Pub. Dar, oricât de precis fusese diagnosticul pus de doctorul Moran, evoluția bolii era imprevizibilă. Crizele se puteau repeta, totul se putea complica prin provocarea unui infarct și chiar prin producerea unei morți subite, ceea ce ar fi fost un dezastru pentru Anglia, în acel moment.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRȚĂ, pentru cunoașterea adevărului istoric de care se feresc toți cei aflați la putere. în altă ordine de idei, indirect se va înțelege cum soarta nefericită a României, după 23 august 1944, a depins de starea de sănătatea a celor ce au negociat împărțirea Europei, după înfrângerea Germaniei. Și este unul dintre aspecte, deoarece Pierre Accoce și dr. Pierre Rentchnick relatează amănunte și despre starea de sănătate a altor conducători de State, ceea ce influențat evoluția politică din zonele unde aceștia au putut să-și exercite discreționar puterea. De asemenea, Mircea Cotârță se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dâmbovița”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013. De asemenea, din respectect pentru adevărul istoric, din 2009, luna august, Elena Toma procesează texte, le corectează, acolo unde este nevoie și, tot la nevoie, tehnoredactează.
