Fumatul este un obicei nociv cu efecte devastatoare nu doar asupra sănătății celui care fumează, ci și asupra celor din jur. În mod special, copiii sunt victime tăcute ale fumatului pasiv, expuși zilnic la toxinele eliminate în aer de țigări. Spre deosebire de adulți, copiii nu au niciun control asupra mediului în care trăiesc. Ei nu pot alege să se îndepărteze de fumul de țigară, nu pot cere un spațiu mai curat și nici nu înțeleg pe deplin pericolele la care sunt supuși. De aceea, responsabilitatea cade exclusiv pe umerii adulților. A crește un copil într-un mediu în care se fumează înseamnă a-l priva de un drept fundamental: dreptul la sănătate.
Fumatul pasiv este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai periculoase forme de poluare din interiorul locuințelor. Atunci când un adult fumează în casă, în mașină sau în apropierea unui copil, fumul rezultat conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 70 sunt cunoscute ca fiind cancerigene. Printre acestea se numără arsenicul, formaldehida, amoniacul, benzenul și monoxidul de carbon. Într-un spațiu închis, fumul nu dispare imediat. Particulele toxice rămân în aer, pe mobilier, în textile și în haine ore întregi după ce țigara a fost stinsă. Copiii inspiră aceste substanțe fără să aibă vreo apărare, iar efectele pot fi grave și ireversibile.
Toate informațiile prezentate în acest articol sunt oferite de website-ul FumeazaOK, un website care nu susține sub nicio formă utilizarea țigărilor electronice, a dispozitivelor de încălzire a tutunului sau a produselor vape. Acestea nu sunt alternative sigure și nici metode de renunțare. Copiii expuși acestor produse suferă efecte similare cu cei expuși fumului de țigară convențională.
Copiii care cresc într-un mediu în care se fumează sunt mult mai vulnerabili la o serie de afecțiuni grave. Sistemul lor respirator nu este complet dezvoltat, iar plămânii sunt extrem de sensibili la particulele toxice. Expunerea la fumatul pasiv a fost corelată cu:
- creșterea riscului de infecții respiratorii precum bronșită și pneumonie
- agravarea simptomelor de astm sau declanșarea astmului la copii fără antecedente
- tuse cronică și wheezing (respirație șuierătoare)
- infecții ale urechii medii, care pot duce la pierderea auzului
- creșterea incidenței alergiilor
- întârzierea dezvoltării plămânilor și scăderea funcției pulmonare
Un alt efect grav al fumatului pasiv asupra copiilor este legat de sindromul morții subite a sugarului (SIDS). Studiile au arătat că bebelușii care dorm într-un mediu în care se fumează au un risc de 2 până la 3 ori mai mare de a suferi de SIDS față de cei crescuți într-un mediu curat. Chiar și fumatul în altă cameră sau pe balcon nu elimină complet riscurile, deoarece particulele de fum pot fi transportate pe haine, piele și păr.
Pe lângă problemele de sănătate fizică, fumatul în prezența copiilor transmite un mesaj periculos. Comportamentul părinților sau al adulților apropiați este adesea preluat și normalizat de către copii. Un copil care crește văzând zilnic fumatul este mult mai probabil să devină fumător la rândul său. Potrivit studiilor, copiii ai căror părinți fumează au un risc de două până la patru ori mai mare de a începe să fumeze în adolescență. Astfel, expunerea nu este doar fizică, ci și comportamentală și psihologică.
Impactul economic al fumatului în familie nu este nici el de neglijat. Banii cheltuiți lunar pe țigări se adaugă la eventualele costuri medicale suplimentare, tratamente, spitalizări, concedii medicale sau terapii pentru afecțiuni respiratorii ale copilului. În loc să fie direcționate către educație, alimentație de calitate sau activități recreative, aceste resurse sunt consumate în mod inutil pe un obicei autodistructiv, cu efecte directe asupra copiilor.
Un aspect adesea ignorat este fumatul în mașină. Chiar și cu geamul deschis, nivelul de toxine rămâne periculos de ridicat într-un spațiu atât de mic. Studiile au demonstrat că, într-o mașină în care se fumează cu geamul deschis, concentrația de particule toxice poate fi de până la 10 ori mai mare decât limita considerată sigură pentru aerul ambiental. În multe țări, fumatul în prezența copiilor în mașină este deja interzis prin lege. România nu are încă o astfel de reglementare strictă, dar acest lucru nu ar trebui să împiedice părinții responsabili să adopte o regulă personală clară: în mașină nu se fumează niciodată.
Ce pot face părinții fumători pentru a-și proteja copiii? În primul rând, să devină conștienți de riscuri și să nu caute scuze. Fumatul „la geam”, „doar afară” sau „când nu sunt copiii în cameră” nu este suficient pentru a elimina pericolele. Ideal este renunțarea completă la fumat. Până atunci, măsuri concrete de reducere a expunerii includ:
- fumatul strict afară, departe de ferestre, uși sau locuri de joacă
- schimbarea hainelor și spălarea mâinilor după fumat, înainte de a lua copilul în brațe
- interzicerea fumatului în locuință, chiar și pentru vizitatori
- discutarea deschisă cu copiii, pe măsură ce cresc, despre efectele fumatului
Societatea are, de asemenea, un rol important în protejarea copiilor. Școlile, grădinițele, parcurile, locurile de joacă și alte spații frecventate de minori ar trebui să fie 100% zone fără fumat. Campaniile de informare și prevenție trebuie să fie constante, clare și adaptate vârstei, astfel încât să creeze o cultură a responsabilității și a respectului față de copii.
Sănătatea unui copil nu este negociabilă. Fiecare țigară aprinsă în prezența lui adaugă un risc în plus la o listă deja lungă. Fiecare obicei transmis prin puterea exemplului poate deveni o povară pentru viitorul lui. De aceea, orice pas făcut în direcția renunțării la fumat nu este doar un gest pentru sine, ci o decizie care poate schimba în bine viața unei întregi familii. Copiii merită să respire aer curat, să crească sănătos și să nu fie victimele indirecte ale unei dependențe. A le oferi un mediu fără fum este cel mai simplu și cel mai important cadou pe care un adult îl poate face.
