Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri lunare a obiectelor descoperite pe cale arheologică şi intrate în patrimoniul cultural naţional mobil. Noua propunere o reprezintă artefactele din categoria cahlelor.
Informaţii despre exponate: Locul descoperirii: Vatra oraşului medieval Târgovişte Încadrare cronologică: sec. XV-XVI Realizatorii expoziţiei: arhg. Florin Gabriel Petrică, arhg. Minodora Cârciumaru
Consideraţii generale:
O temă iconografică foarte răspândită în Evul Mediu este cea a Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. Scena se regăseşte în pictura murală, icoane, miniaturi, ilustraţii de carte, pandantive, sculpturi, etc. În cele mai multe cazuri, reprezentarea Sfântul Gheorghe se face în locuri publice sau reprezentative, în ceea ce putem numi spaţiul social medieval, precum piaţa oraşului sau cea a palatului princiar, în biserica centrală ori cea parohială. Intangibile, însă, de cele mai multe ori, aceste diverse reprezentări ale Sfântului Mare Mucenic şi-au găsit un loc aparte şi în spaţiul privat al omului medieval. Realizate din lut ars, plăcile ceramice având ca temă uciderea balaurului de către Sfânt au decorat pereţii interiori ai caselor şi mai ales au constituit, într-o anumită perioadă de timp, decorul predilect al sobelor medievale.
Simbol al curajului, al vitejiei cavalereşti, al biruinţei asupra răului, Sfântul Gheorghe a fost văzut ca protector al oştirii, cetăţii şi casei. În zonele supuse sau aflate sub ameninţarea otomană, tema simboliza lupta împotriva Semilunii. Scena în care îl întâlnim cel mai des reprezentat este cea a uciderii balaurului, ipostază eroică născută în curentul cultural bizantin al sec. al XII-lea, mai apoi şi în texte hagiograficeprecum Legenda Aurea. Începând cu sec. al XIII-lea, legenda a fost amplificată şi adaptată necesităţilor spirituale, militare şi politice ale elitelor, care l-au „adoptat” pe Sfânt ca patron statal sau nobiliar. Credinţa nemărginită în puterile protectoare ale Sfântului a făcut ca aceste reprezentări să pătrundă şi să se răspândească rapid şi în medii nonecleziastice şi neconvenţionale, precum locuinţele, unde au decorat pereţii, sobele de încălzit şi cuptoarele de preparat hrana.
Cahlele cu Sfântul Gheorghe apar frecvent şi sunt foarte diverse ca realizare grafică în spaţiul medieval al Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti, descoperirile fiind făcute cu predilecţie în mediul urban. Târgoviştea şi statutul ei de oraş comercial, în care circulaţia oamenilor, a ideilor culturale şi a bunurilor comerciale era dezvoltată, a reprezentat unul dintre centrele urbane în care tiparul spiritual şi cultural al Sfântului Gheorghe şi-a găsit un loc mai cu seamă în spaţiul privat al locuitorilor.
Descoperirile arheologice de cahle sunt foarte numeroase în Târgovişte. Variate ca realizare compoziţională, unele fiind, însă, realizări artistice deosebite, centrele de producţie ale ceramicii furnologice au lăsat urme nepieritoare în pământul vechii cetăţi de scaun. Sunt rare şantierele arheologice în care să nu fi fost descoperite cahle întregi sau fragmente care să nu poată permite restaurarea întregii piese. Astfel, în Laboratorul de Restaurare al Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte (restaurator expert dr. Daniela lamandi) au fost aduse şi restaurate numeroase cahle medievale, remarcân-du-se cele în care este redat Sfântul Gheorghe (descoperite în cartierul Suseni – Biserica Sf. Gheorghe, Curtea Domnească, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Mănăstirea Stelea, Str. Grigore Alexandrescu). Un astfel de exemplar, unicat, poate fi considerat, prin caracteristicile particulare ale compoziţiei, ca reprezentând stema Ordinului Sfântul Gheorghe, creat de regele Ungariei Charles Robert în anul 1326 (nr. 4).
Reprezentarea clasică este cea în care Sfântul este redat în mod dinamic, ecvestru, întors spre dreapta sau stânga, înfingând în botul fiarei o lance. Poartă o tunică strânsă pe trup sau un costum militar. Acoperământul capului este divers, purtând un coif medieval, o cuşmă cu panaş sau o coroană. În unele exemplare târgoviştene, călăreţul poartă un coif roman cu pene. Uneori, Sfântul Gheorghe este reprezentat cu capul aureolat. La picioarele calului se află dragonul înaripat, al cărui cap este străpuns de lance. În partea superioară a registrului cahlei apar elemente decorativ simbolice precum soarele, păsări sau flori de crin.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 23 mai 2021, la Curtea Domnească din Târgovişte, în clădirea Muzeului Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, într-un spaţiu special amenajat.
Accesul în muzeu se va face cu respectarea regulilor sanitare impuse de autorităţi pentru combaterea pandemiei COVID-19.
