Rata anuală de creştere a preţurilor a urcat la 4,1% în iulie 2019, au anunţat oficialii Institutului Naţional de Statistică. De la începutul acestui an, cele mai mari creşteri de preţuri au fost la cartofi, fructe, legume şi tutun, în vreme ce ouăle, fasolea şi gazele s-au ieftinit. Potrivit proiecţiei BNR rata anuală a inflaţiei este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021. Comparativ cu raportul precedent privind inflaţia, proiecţia curentă a bancherilor centrali s-a modificat doar pentru finele anului viitor (+0,1 puncte procentuale).
Inflaţia depinde în cea mai mare măsură de politica fiscală, de regimul cursului de schimb şi de gradul de independenţă al politicii monetare. Relaxarea fiscală operară de guvern, coroborată cu creşterile consistente de salarii fără o creştere a producţivităţii, au alimentat cererea agregată, mărind consumul atât din producţia internă cât şi din import. Faptul că inflaţia nu e mai mare se datorează importurilor mari şi cursului de schimb. La un leu relativ stabil, pe măsură ce salariile reale au crescut, mulţi români au cumpărat mai multe bunuri de import, evitând tensionarea capacităţilor interne de producţie dar adâncind în acelaşi timp deficitul de cont curent. În zona Euro sub, după o evoluţie ascendentă pe finalul anului trecut, inflaţia a coborât sub 1,6%.
Campioni la… inflaţie
Date:


