Dacă nu sunt în sistemul de învățământ și nici pe piața muncii, „tinerii romi și în special tinerele rome se află în risc ridicat de excluziune socială”, după cum se arată în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, publicată în Monitorul Oficial.
De menționat este că aproximativ 8 din 10 copii romi părăsesc timpuriu școală, lucru care este echivalat cu posibilități reduse de a obține locuri de muncă calificate. (FRA (2016) și Eurostat).
Potrivit strategiei amintite, principalele cauze pentru care tinerii romi părăsesc timpuriu școala sunt următoarele:
- rate mari de sărăcie și excluziune socială
- ponderea scăzută a ocupării formale
- condiții de locuire precară, discriminare, rasism instituțional.
Potrivit Strategiei, este o diferență mare între persoanele de etnie romă și media națională. Altfel spus, peste 60% din tinerii romi cu vârsta între 15 și 29 de ani nu merg la școală și nici nu lucrează.
Un alt aspect identificat în strategie are legătură cu procentul copiilor romi înscriși la grădiniță. „Încă de la grădiniță se poate vorbi despre un procent extrem de mare de copii romi care nu participă, ceea ce influențează în mod negativ participarea ulterioară în sistemul de învățământ. Conform datelor FRA (2016) și Eurostat, numai 38% dintre romi erau înscriși la grădiniță în anul 2016, mult sub media națională de 88%”.
Conform documentului, „cauzele neparticipării la învățământul preșcolar sunt similare cauzelor pentru părăsirea timpurie a școlii, iar impactul autorităților locale, inclusiv al serviciului de asistență socială, în furnizarea de informații privind beneficiile participării la învățământul preșcolar este un redus. La aceste cauze se adaugă faptul că participarea la învățământul preșcolar presupune costuri ridicate, dar trebuie să avem în vedere că învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.
Au fost identificate cazuri de segregare a romilor în școli sau clase separate, precum și nivelul scăzut al așteptărilor cadrelor didactice cauzate de prejudecățile față de persoane de etnie romă, conform strategiei.
În document apare că „la nivel național se urmărește prevenirea și/sau combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar, în vederea asigurării creșterii calității educației. Monitorizarea segregării școlare reprezintă o prioritate, fiind important ca acest proces să se deruleze în bune condiții și să se culeagă date, în baza cărora să se poată obține o diagnoză exactă a fenomenelor de segregare școlară și a dinamicii lor.”
Ordinul nr. 6.134/2016 prevede la articolul (2) că „în învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al mediului de rezidență și al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare și ale prevederilor prezentului ordin”.
