Mesajul Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit NIFON, cu ocazia deschiderii anului şcolar 2013-2014

Dragi elevi şi cadre didactice, Iubiţi părinţi,
Deschiderea noului an şcolar aduce, de fiecare dată, atât pentru elevi şi părinţi, cât şi pentru profesori, bucuria începutului, a înnoirii vieţii, a aşteptării rodnice şi nerăbdătoare de a porni, iarăşi, pe drumul cunoaşterii şi al formării, al aprofundării valorilor umane, spirituale şi culturale, cu speranţă în Dumnezeu şi curaj în depăşirea dificultăţilor vieţii cotidiene.
Educaţia este o operă umană indispensabilă Bisericii, societăţii şi familiei,
care susţine continuitatea creatoare şi comuniunea cu tezaurul valoric al înaintaşilor, pregătind fundamente solide pentru viitor. Prin intermediul cunoaşterii apro-fundăm sensul vieţii noastre, ne apropiem de Dumnezeu şi de semenii noştri, mergem pe drumul desăvârşirii, devenind utili nouă înşine şi comunităţii în care trăim.
Biserica a apreciat educaţia ca un mijloc de progres duhovnicesc, cultural şi social, încă de la început, încurajând studiul, cercetarea şi cunoaşterea. De aceea, numeroase biserici şi mânăstiri au fost adevărate forţe educaţionale şi culturale, răspândind lumina cunoaşterii cu puterea Evangheliei lui Hristos. Acesta este şi motivul pentru care primele şcoli, ca, de altfel, şi primele cărţi, au apărut în Biserică, prin mijlocirea şi strădania slujitorilor ei, clerici, ori laici, iar, învăţământul gratuit, public şi modern este o achiziţie istorică creştină.
Istoria naşiunii noastre, române şi creştine, este plină de exemple de Ierarhi luminaţi, preoţi sau călugări, care au considerat că a răspândi lumina cunoaşterii, ca reflectare a luminii, pururea neapuse, dumnezeieşti, este o datorie spirituală, culturală şi naţională, de seamă. În acest sens, vă sunt, cu siguranţă, cunoscute nume, precum cele ale mitropoliţilor Varlaam, Antim Ivireanul, Simion Ştefan şi Dosoftei, sau al Ieromonahului Macarie, care s-a îngrijit de tipărirea, la Târgovişte, a capodoperelor liturgice: Liturghierul, Octoihul şi Tetraevangheliarul, şi, desigur, al Diaconului Coresi. Limba română literară şi-a căpătat matricea ei specifică prin intermediul Bibliei de la Bucureşti, din anul 1688, care i-a oferit forma şi instrumentele lingvistice necesare unei ample şi viguroase dezvoltări ulterioare.
Şcoala trebuie să fie, de asemenea, un catalizator al întâlnirii, al exersării virtuţii, al formării pentru viaţă şi al deschiderii către adevăr, onestitate, respect şi dreptate. Fără o educaţie centrată pe valorile spirituale şi culturale, creştine şi româneşti, nu vom putea să păţim spre viitor cu speranţă şi încredere.
Alături de Biserica strămoşească, Şcoala este unul din fundamentele naţiunii române, care sprijină deschiderea creatoare către viitor, valorizarea optimă a trecutului şi maxima implicare în prezent, ca premize obligatorii şi necesare unei solide dezvoltări naţionale.
Dificultăţile prezentului, precum criza economică şi morală, migraţia, care produc separare şi lasă urme adânci în existenţa familiei creştine, sărăcia, îndepărtarea de Dumnezeu, materialismul, superficialitatea, dar şi, adesea, nefastele exemple ale celor de lângă noi, nu trebuie să ne descurajeze şi să ne frâneze avântul cunoaşterii, căci, împreună, clerici, profesori, părinţi şi factori sociali responsabili trebuie să contribuim la susţinerea speranţei în mai bine, la edificarea unei societăţi dominate de iubire,dreptate, pace şi prosperitate.
Acum, la început de an şcolar, rog pe Bunul Dumnezeu, Izvorul ştiinţei, al cunoaşterii şi al înţelepciunii, să vă dăruiască putere de muncă pentru a vă putea bucura de rodnice împliniri!
Cu arhiereşti binecuvântări,
NIFON,
ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT