Cea mai rea dintre toate lumile posibile (27) De la explozia urbană la bidonville-ul global

de Mike Davis_
La marginea oraşelor Mexico, Buenos Aires dar şi a altor aşezări urbane din America Latină a devenenit din ce în ce mai rar ca bidonville-urile noilor migranţi din mediul rural să se intersecteze cu periferiile închise ale salariaţilor din clasa de mijloc ce au fugit de criminalitatea şi insecuritatea din centrul oraşelor.
Avem de asemenea un val migrator de industri poluante, toxice şi de cele mai multe ori ilegale ce caută starea de ilegalitate per-misivă ce o găsesc doar la periferia oraşelor. Geograful Hans Schenk a observat că periferiile oraşelor din Asia au devenit spaţii ale ilegalităţii, adevărate jungle unde „Darwin îl învinge pe Keynes”, unde activităţile antreprenorilor pirat şi a politicienilor corupţi sunt aproape deloc supuse prevederilor legia şi controlului public. Majoritatea micilor ateliere clandestine unde se confecţionează haine dea gata, din Pekin, se află într-un adevărat arhipelag de bidonville-uri şi de sate încă parţial agricole, aflate la marginea oraşului. Periferiile urbane din Bangalore au devenit locul unde antreprenorii pot, cu cel mai mare profit, să beneficieze de mână de lucru ieftină, controlul Statului fiind minim. De asemenea, la periferiile oraşelor Surat şi Shenzhen, ce au devenit captatele mondiale ale supraex-ploatării muncitorilor, trăiesc temporar milioane de lucrători şi de ţărani disperaţi de sărăcia copleşitoare. Indivizii ce alcătuiesc această nouă clasă de mână de lucru nomadă nu se mai pot stabili definitiv nici la oraş, nici la ţară, petrecându-şi viaţa într-un fel de mişcare browniană între cele mediul urban şi rural.
în schimb, în America Latină asistăm la un alt fenomen social de tip urban: cei ce angajează mâna de lucru, folosesc tot mai mult locuitorii bidonville-urilor pentru diferite lucrări sezoniere sau temporare, în mediul rural.
Dar, funcţia de bază a periferiei urbane din lumea a treia este aceea de a primi şi găzdui oamenii decăzuţi în ultimul hal, pe care nu-i mai doreşte nimeni. în unele cazuri, situaţia este şi mai groaznică, imigranţii indezirabili ajungând să trăiască în locurile unde sunt deversate gunoaiele produse de locuitorii oraşelor, apărând astfel infamele „bidonville-uri unde avem gunoiul menajer în mijlocul căruia trăiesc cei consideraţi dispreţuitor gunoaie umane”, aşa cum este Quarantina, la periferia Beyrutului, Hillat Kusha, la periferia Khartumului, Santa Cruz Meyehualco, la periferia Mexicoului sau imensul Dhapa de la periferia Calcuttei. La fel de răspândite sunt şi mizerabilele tabere temporare şi alte locuri improvizate de găzduire provizorie, organizate de guverne, unde sunt îngrămădite populaţii alungate în urma războaielor declanşate de primării împotriva magherniţelor aflate la periferii. De exemplu, la periferia oraşelor Penang şi Kuala Lumpur au fost construite tabere minimaliste de tranzit pentru cei ce au fost alungaţi cu forţa din magherniţele în care locuiau.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ
special pentru tinerii ce vor să devină politicieni, în speranţa că nu vor fi la fel de limitaţi intelectual ca cei mai mulţi dintre actualii politicieni, cu funcţii de decizie, din Parlamentul, prefecturile, consiliile judeţene sau locale şi primăriile României, spre paguba oamenilor simpli.