Ceremonie de Ziua Imnului în Piaţa Tricolorului din Târgovişte

Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României -‘Deşteaptă-te române!’, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. Prefectul judeţului Victor Sanda, preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, pompierii, jandarmii şi militarii au participat, la ceremonia militară dedicată Zilei Imnului Naţional, în Piaţa Tricolorului din faţa Prefecturii Dâmboviţa. Au fost întâmpinate oficialităţile, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă. A urmat binecuvântarea şi Rugăciunea pentru poporul român. Nu au lipsit nici alocuţiunile privind simbolistica versurilor Imnului Naţional al României, scurt istoric şi semnificaţii. Întreaga asistenţă a intonat Imnul Naţional al României după care a avut loc defilarea gărzii de onoare şi onorul muzicii militare. Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Ziua Imnului Naţional a fost proclamată prin Legea 99/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 29 iulie. Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevarat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteapta-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume noua; naţional, deoarece alătura aceasta deşteptare tradiţiei istorice. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii”, scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (18211890), care a fost cântat în timpul Unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii” este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolalt.